Ce lanț de magazine vrea să deschidă 1.500 de unități în România, până în 2020

Cristina Dobreanu 13/02/2018 | 13:16 Companii
Ce lanț de magazine vrea să deschidă 1.500 de unități în România, până în 2020

LaDoiPași se mai apropie cu un pas de client. Rețeaua de magazine în fran­ciză a Metro se reinventează și se extinde atacând zona rurală și mic ur­bană.

Acest articol a apărut în numărul 33 (5-18 februarie) al revistei NewMoney

„Șapte din zece oameni, potrivit stu­dii­lor, nu ar sta la o coadă ca să cumpere mâncare, vor să aibă alternative de cumpărături de câteva minute și prefe­rabil din comunitatea din care fac par­te“, a ex­plicat pentru NewMoney Violeta Luca, director de retail în cadrul Metro, motivul pentru care compania germană a decis să facă un „upgrade“ mo­de­lului de franciză pe care îl aveau deja pe piață (LaDoiPași), accele­rând, totodată, extinderea acestui format.Noul concept le lasă în continuare mi­cilor comercianți tradiționali inde­pen­dența de operare, însă printre con­di­țiile pe care aceștia trebuie să le res­pecte se numără implementarea noului layout de magazin LaDoiPași (în sensul de adaptare la nevoile clienților din pro­xi­mi­ta­tea acestora), dotarea cu echipamente și suport IT, dar și ca o parte din produse să fie achi­ziționate din rețeaua de magazine Metro.

„Nu este un model care vine la pachet. Nu îl obligăm pe par­te­ner să cumpere totul de la Metro, re­com­pen­săm însă achizițiile mai mari, dar nu acesta este principalul motiv“, explică Luca. În cele din urmă, scopul nu este acela de a bloca stocurile achi­zi­ționate de la Metro la revânzători, ci de a vinde către consumatorul final „pentru a fi o afa­cere sus­te­nabilă pe termen lung“.

FLEXIBILITATE. Circa 15-20% din gama de produse a comercianților din pro­gra­mul LaDoiPași sunt achiziționate de la Metro, însă există și mici comercianți care își cumpără integral marfa de la retailerul german – care își scurtează astfel timpul petrecut pe drumuri pentru apro­vi­zio­nare (un antreprenor din comerțul tradi­țional are, în medie, 25 de furnizori).

Violeta Luca, directorul de retail al Metro FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

Practic, Metro vrea să ajungă și la alți clienți decât cei pe care îi are în mod tradițional (de business/revânzători și din HoReCa), țintind mai ales zona mic urbană și mediul rural – un segment pe care și-l dis­pută, în principal, cu retailerul Profi. Dintre cei 84 de parteneri care au acceptat să intre în noul program LaDoiPași, doar 20% au făcut o investiție greenfield (de la zero), restul fiind proprietari de magazine tra­d­i­­ționale convertiți la programul LaDoiPași.

Pe segmentul comerțului tradițional – care reprezintă în momentul de față 40% din piața de aproape 74 de miliarde de lei a comerțului alimentar din România (conform companiei poloneze de cercetare PMR) – există peste 50.000 de co­mer­cianți, potrivit estimă­rilor compa­niei germane. „Este o piață substan­țială, cu o va­loare materială, în care aceste tipuri de magazine au nevoie să se reinventeze, să de­vină mai profesionali în relația cu clienții“, explică Luca, identificând, printre punctele slabe ale acestora, ame­na­jarea spa­țiilor de vânzare, absența fructelor și legumelor mereu proaspete sau lipsa de inte­racțiune cu clienții prin intermediul cana­lelor digitale.

Chiar și cu aceste probleme rezolvate rămâne însă o cale lungă de bătut într-un ecosistem care, pe alocuri, continuă să func­ționeze din inerție și cu plata „pe caiet“. Retailerul german ia în calcul însă o variantă în care instituții de tip IFN sau chiar bănci pot veni cu soluții pentru co­mu­­nitățile din mediul rural. „E ceva la care ne uităm“.

Investițiile antreprenorilor într-un format LaDoiPași încep de la 5.000 de euro și pot ajunge la 50.000 de euro, în funcție de tipul magazinului, de suprafața acestuia și de ne­voi­le partenerului Metro. „Pentru a păs­tra flexi­bilitatea, Metro a fă­cut pachete diferen­țiate în funcție de lo­cația aleasă, de cum este angajamentul partenerului, ce re­surse financiare are. Înainte de a se alătura rețelei, noi facem un business plan cu viitorul partener“, detaliază Luca. În co­munitățile rurale sau urbane mici, de exemplu, accentul poate cădea pe segmentul non-food, fiindcă aceste produse au o valoare și o profita­bilitate mai mare, însă presupune o in­vestiție pe măsură în stocuri.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.
← Close