Cât mai așteptăm să avem energie mai verde și mai ieftină

Mihai Nicuț 23/07/2020 | 10:26 Financiar
Cât mai așteptăm să avem energie mai verde și mai ieftină

România are o strategie de adoptare a ener­giei din surse regenerabile în deceniul următor, însă lucrurile ar putea avansa și mai mult decât și-a asumat Guvernul, ca urmare a scăderii costurilor tehnologiei. Am putea avea și mai mult verde, și mai ieftin, la orizontul anului 2030.

România, ca și celelalte state membre ale Uniunii Europene, a elaborat Planul Națio­nal Integrat de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), este o obligație a fiecă­rui stat membru, cu ținte asumate de decarbonare a economiei și creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în con­su­mul intern.

Un raport publicat de Bloomberg New Energy Finance (BNEF) în iulie 2020, care ia în calcul însă costul tehnologiei, mai pre­cis scăderea de până acum și previziu­nile pentru următorul deceniu, mulate pe potențialul natural al României, arată însă că piața se va mișca mai repede decât și-a asu­mat țara noastră prin PNIESC. BNEF a folosit, într-un raport care include mai multe state din Europa Centrală și de Est, așa-numitul criteriu „least-cost“, adică o prognoză bazată pe costurile optimizate. Mai pe românește, a luat în calcul cele mai economice investiții.

Prognoze diferite

Planul guvernamental PNIESC arată că, la finalul următo­rului deceniu, în România vor apărea în total 6.000 de megawați noi în capacități de generare a energiei electrice. Scenariul optim al BNEF vorbește de­spre 10.000 MW. Diferențele apar atunci când ne uităm la sursele de producție de energie. PNIESC vede un mixt energetic cu o pondere încă mare a cărbunelui și nuclearului în România în 2030. În schimb, BNEF, pe baza acestui cel mai mic cost, vede, dimpotrivă, o scă­­dere a generării cla­sice, compensată cu o creștere a surselor regenerabile, eolian și solar.

Să le luăm pe rând. PNIESC estimează 5.300 MW instalați în eolian onshore până în 2030, în timp ce BNEF prognozează 5.800 (acum sunt instalați circa 3.000). Pen­tru parcurile fotovoltaice mari, planul nostru este de 3.500 MW instalați până în 2030, însă BNEF estimează 4.500 MW.

Pentru instalațiile fotovoltaice mici, de ge­nul celor amplasate pe acoperișul lo­cuin­țelor, diferența de prognoză este și mai mare. PNIESC are 1.600 MW, în timp ce BNEF vede 3.600 MW în 2030. Acum, în total, în România sunt instalate parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de circa 1.400 MW în unități mari – aportul prosumatorilor, adică al micilor producători casnici cu panouri pe acoperiș, este încă ne­gli­jabil.

„România are condiții favorabile pentru energia fotovoltaică și o schemă de sus­ți­nere a gospodăriilor pentru montarea de panouri fotovoltaice pe acoperiș a fost lan­sată în 2019. Dacă această schemă de sprijin va fi continuată, este posibilă o dezvol­tare și mai mare a fotovoltaicului mic, în scenariul costurilor reduse“, arată cei de la BNEF, în contextul în care, după cum se știe, Guvernul oferă o subvenție de până la 20.000 de lei fiecărei persoane fizice care își montează o instalație fotovoltaică acasă.

„Creșterea capacității în regenerabile ar însemna, pentru România, oportunități de investiții totale de circa 6,4 miliarde de euro (capacități noi și înlocuiri). Majorita­tea lor vor avea loc după 2025, când teh­no­logiile eoliene și fotovoltaice vor fi mult mai competitive, iar din această sumă, 4,1 miliarde vor merge în vântul onshore, între 2026 și 2030“, mai spun cei de la BNEF.

Tot ei apreciază că, pentru ce va apărea nou în regenerabile până în 2025, este încă nevoie de anumite scheme de sprijin. Amin­­tim că acum se plătesc certificate verzi în factura de energie electrică a fie­că­rui consumator (cu anumite excepții pentru industrie), pen­tru susținerea in­vesti­ții­lor în energia verde, pe baza unei scheme de sprijin decise deceniul trecut.

Mai mult gaz, mai puțin cărbune

În modelarea pe care o fac cei de la BNEF se arată că, pe baza costurilor, dar și a previziunilor, în 2030 în România vor fi mult mai puține centrale pe cărbune decât ce a estimat Guvernul prin PNIESC, dar mult mai multe centrale pe gaz.

Astfel, la orizontul anului 2030, vom mai avea doar 900 MW instalați în centrale pe căr­bune, mult sub estimarea de 2.000 MW din PNIESC. Vor mai funcționa doar cele mai eficiente centrale pe cărbune, pe fondul creșterii cos­turilor operaționale ale grupurilor ener­getice deja îmbătrânite și a creșterii costurilor cu certificatele de emisii. Ponde­rea cărbunelui în mixtul de gene­rare va scădea de la 26% în 2018 la doar 3% în 2030.

Vom avea însă o capacitate mai mare pe gaze, adică 3.500 MW, față de 2.400, cât s-a estimat prin PNIESC, inclusiv pe fondul ten­­dinței de a înlocui unele ca­pacități pe cărbune cu centrale pe gaze.

În plus, estimarea estimarea făcută de Bloomberg New Energy Finance arată că nici în acest deceniu nu va apărea o unitate nouă a centralei nucleare de la Cer­navodă (costul ei ar fi de aproximativ 3,9 miliarde de euro). Așadar, este credi­tată tot cu cele două uni­tăți de acum, la orizontul anului 2030, adică tot cu 1.400 MW, deși PNIESC vor­bește despre 2.100 MW, deci ia în calcul o unitate nouă la Cerna­vodă, operațională până la sfârșitul deceniului viitor.

Cum au scăzut costurile

Recent, Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) a publicat un raport referitor la scăderea costurilor tehnologiei regenerabile, pe baza agregării datelor de la 17.000 de proiecte funcționale la nivel global.

  • Indicator. Industria folosește indicatorul numit LCOE (levelised cost of energy), care, simplificat, reprezintă costul total de operare al unei capacități, respectiv investiția plus cos­tul de finanțare pe toată durata de viață a capacității respective.
  • Ieftiniri. În perioada 2010-2019, LCOE pentru fotovoltaic a scăzut cu 82%, pentru eolianul onshore, cu 39%, iar pentru eolianul offshore, cu 29%. Astfel, ieftinirea tehnologiei și folosirea ei la scară largă au condus, pentru proiectele puse în operare, la un LCOE de 6,8 cenți/kWh produs în parcurile fotovoltaice, 5,3 cenți/kWh produs în parcurile eoliene de uscat și 11,5 cenți/kWh pentru parcurile eoliene offshore, pentru a da doar exemplele acestor tehnologii care au devenit cele mai populare.
  •  Previziune. Agenția Internațională pentru Ener­gie Regenerabilă prevede că în 2021 se va ajunge la un preț mediu al energiei de 3,9 cenți pentru parcurile fotovoltaice puse în ope­rare pentru acel an. Adică de cinci ori mai puțin decât pentru o centrală nouă pe cărbune.

Acest articol a apărut în numărul 95 al revistei NewMoney. FOTO: Getty

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper