De ce companiile din energie investesc încă sume imense în exploatarea combustibililor fosili

Când toți greii industriei energetice pariază pe energia verde, Exxon du­blea­ză miza pe combustibilul fosil și pa­riază peste 200 de miliarde de dolari pe megaproiecte globale până în 2025.

Acest articol a apărut în numărul 44 (9 – 22 iulie) al revistei NewMoney

John D. Rockefeller, fondatorul gigantului de azi, Exxon Mobil, era de neclintit în stra­tegia sa: orice scădere a prețului era pentru el o oportunitate să cumpere competitori. „Trebuie să ne păstrăm cumpătul când piața se duce foarte jos. Sigur vom face o greșeală, dacă nu cumpărăm“, sunau vorbele cu care Rockefeller își ins­truia directorii în 1884.

Arc în timp și astăzi, la 130 de ani de la acel moment, în contextul în care energia regenerabilă și autovehiculele electrice câștigă teren amenințând viitorul mași­ni­lor cu combustibil fosil, strategia Exxon, cel mai important moștenitor al Standard Oil, a rămas în mare măsură aceeași: mă­rește miza pe țiței.

În cadrul întâlnirii anuale interne ce are loc tradițional în luna mai, Darrne Woods, CEO pentru al doilea an al Exxon, a ținut să-și asigure colegii că și de acum înainte investițiile Exxon vor respecta man­tra  fondatorului – întotdeauna „pari­ază pe ceea ce știi“.

STRATEGIA RETRO. Într-un moment în care majoritatea giganților petrolieri își reduc investițiile, nesiguri încă de cum va arăta viitorul industriei energetice, Exxon are în plan ca, până în 2025, să-și crească de la an la an investițiile. În total, megaproiecte pe combustibil fosil de peste 200 de miliarde de dolari răspândite în toată lumea, din Brazilia până în Papua Noua Guinee. Nu are niciun gând să calce pe ur­mele competitorilor săi Royal Dutch Shell, Total sau BP care își direcționează investițiile către energia solară, eoliană și baterii pentru stocarea energiei. „Totul este să găsești barilii profitabili, cei care îți garantează un avantaj, barilii de care suntem foarte mulțumiți oricare ar fi pre­țul lor la un moment dat“, spune Woods.

Care este viziunea din spatele acestor vorbe? Consumul mondial de energie crește într-un ritm atât de rapid încât, chiar și în scenariul improbabil în care toate mașinile vor fi electrice până în 2040, cererea pentru petrol va fi la același nivel ca în 2013.

Evident, riscul este ca Exxon să fie prins de partea greșită a istoriei, în postura de producător de combustibil fosil de care nici consumatorii, nici statele nu mai au nevoie. Este, de altfel, un posibil scenariu care îi neliniștește și pe investitori.

„Dacă te uiți înapoi în istorie sunt mul­te industrii care au dispărut înghițite de marile schimbări ale omenirii. Combustibilul fosil nu cred că va dispărea com­plet, dar este limpede că industria aceasta va evolua“, spune Brian Rice, directorul unui fond de pensii al profesorilor din California cu active de 225 de miliarde de dolari, printre care se numără și acțiuni ale Exxon.

CU OCHII PE VIITOR. Niciunul dintre marii jucători nu dă detalii despre inves­ti­țiile în energia regenerabilă, dar dife­rența în poziționarea strategică este evi­dentă. Royal Dutch Shell a angajat o mare parte din investiții în proiecte eoliene în Olanda, BP pariază pe solar, iar Total pe producția de baterii. Statoil, compania petrolieră de stat norvegiană, s-a rebranduit recent în Equinor, lăsând în urmă vechea denumire și semnalând astfel un viitor post-petrolier.

Exxon nu are niciun fel de expertiză pe zona energiei regenerabile, admite Darrne Woods, așa că, deși compania joacă un rol major în mixul mondial de energie, totuși nu va investi în acest tip de energie.

„Societatea își dorește creștere eco­nomică, surse accesibile de energie, protecție a mediului. Rolul este cred să acoperim acest ecart între ceea ce vor oamenii și ceea ce poate fi făcut în mod responsabil“, a mai spus Woods în cadrul reuniunii anuale din mai. Investiții pe termen lung și mari în pro­iecte tradițio­nale nu sunt tocmai genul de proiecte căutate acum de investitori și asta se vede ușor în evoluția acțiunilor Exxon. Valoarea acestora a scăzut cu două procente în ultimii trei ani, deși prețul la țițe­iul Brent, etalonul internațional, a cres­cut cu 19%. Mai mult și cândva de ne­conceput, compania lui Rockefeller este pe punctul să piardă statutul de cea mai mare companie petrolieră listată din lume. Distanța dintre valoarea de piață a Exxon și Shell a scăzut la 55 de miliarde de dolari, de la 128 de miliarde de dolari în urmă cu un an.

Piețele preferă in­vestiții disciplinate, vor profit de pe urma lor, doar că Exxon se comportă oarecum diferit. „Exxon face investiții mai mult decât toate marile companii petroliere la un loc“, remarcă Mark Stoeckle, directorul fondului de investiții Adams Funds din Boston cu active de 2,4 miliarde de dolari, inclusiv acțiuni Exxon.

Cheltuieli pentru investiții (așa-numitul CAPEX, reprezentând investițiile pe care le face o companie – în terenuri, active, utilaje, software etc. și care se amor­ti­zează pe durata de folosință a investiției, n.r.) ale Exxon vor crește cu 40% până la începutul lui 2020, în jurul valorii de 33 de miliarde de dolari.

CAPEX-ul celor de la Shell va rămâne la circa 27 de miliarde anual, în timp ce Chevron nu va depăși, cel mai probabil, 20 de miliarde de dolari. Dacă Shell și Chevron s-au arătat dispuse să întoarcă bani investitorilor, răscumpărând acțiuni, Woods spune că Exxon va face la fel doar dacă îi mai rămân lichidități după inves­tițiile planificate.

INVESTIȚII-RECORD. Aplombul inves­ti­țional al celor de la Exxon este dat, în parte, și de faptul că în ultimul deceniu investițiile companiei în Canada, Rusia și SUA s-au cam împotmolit. În 2010, compania a achiziționat pentru 35 de miliarde de dolari producătorul american de gaz XTO Energy exact în momentul în care prețurile la țiței începeau să scadă. În plus, acordul de explorare semnat cu Rusia în 2013 a fost afectat pu­ternic de re­gimul de sancțiuni impus acesteia din urmă, astfel că, din punct de vedere al producției, Exxon a ajuns pe locul cinci în ultimii șase ani.

Noile proiecte ale lui Woods ar trebui să inverseze declinul – țintește, până în 2025, o creștere a producției cu 25% (până la cinci milioane de barili pe zi). Ar fi cel mai mare nivel de producție atins de Exxon de la fuziunea din 1999 cu Mobil și, tot­odată, în preajma anului 2030 când este prognozat un vârf al cererii de petrol.

„Din cauza investițiilor mari pe care trebuie să le facă, Exxon va avea un randament mai slab decât alte companii. Dar sunt nevoiți să investească pentru a compensa erorile din trecut“, spune Kevin Holt, directorul fondului Invesco cu active de 934 de miliarde de dolari.

Pariul pe trecut

În plin maraton investițional, Exxon pariază pe combustibilul fosil contra curentului.

• Recul. Afacerea fondată de Rockefeller este pe punctul să piardă statutul de cea mai mare companie petrolieră listată din lume (distanța dintre valoarea de piață a Exxon și Shell a scăzut la 55 de miliarde de dolari, de la 128 de miliarde de dolari în urmă cu un an).
• Altfel. În scenariul improbabil în care toate mașinile vor fi electrice până în 2040, cererea pentru petrol va fi la același nivel ca în 2013.
• Investiții. Chiar dacă majoritatea giganților petrolieri pariază pe energia verde, investițiile CAPEX ale Exxon cresc cu 40% și sunt direcționate către megaproiecte de exploatare a combustibilului fosil și către dezvoltarea de tehnologie proprie.

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Kevin Crowley / adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images