Cât de aproape sunt Trump și Putin de un nou Război Rece, după ce au renunțat la tratatele nucleare

NewMoney 28/02/2019 | 14:26 Global
Cât de aproape sunt Trump și Putin de un nou Război Rece, după ce au renunțat la tratatele nucleare

Pe 2 februarie, Rusia anunţa suspen­da­rea obligaţiilor asumate prin Tratatul For­țelor Nucleare Intermediare (INF), ca reacţie la decizia similară a Adminis­tra­ţiei Donald Trump.

 Acest articol a apărut în numărul 59 (18 februarie – 3 martie 2019) al revistei NewMoney

În timp ce atenția publică internațională este confiscată de Brexit, de Venezuela și de alte sute de probleme răspândite în toată lumea, un monstru adormit și aproape uitat dă semne că se trezește: conflictul nuclear.

Paradoxal, primește surprinzător de pu­țină atenție, dacă ne gândim că omenirea are la dispoziție suficiente focoase nucleare pentru a se autodistruge în câteva ore. De ce ar trebui să fim mai atenți? Pentru că, pur și simplu, cursa înarmării între SUA și Rusia dă semne că scapă de sub control.

Ce am putea face? Controlul înarmării este o chestiune care ține cont de presiunea publică și, când umanitatea vorbește mai tare și mai convingător decât dealerii de arme și liderii războinici, normalitatea învinge.

Să nu uităm că au trecut peste 70 de ani de când SUA au detonat două bombe ato­mice, iar de atunci nimeni nu a mai folosit în luptă o armă nucleară. În cazul în care Administrația Trump retrage SUA complet din Tratatul Forţelor Nucleare Interme­diare (INF), acesta va muri în șase luni. Un tratat care să controleze rachetele antiba­lis­tice a fost lăsat să expire în 2002. A mai rămas în picioare tratatul care vizează ra­chetele cu rază lungă de acțiune. Dar șan­sele să fie reînnoit în 2021 sunt incerte acum, mai ales după ce Trump l-a numit unul dintre numeroasele acorduri proaste negociate de predecesorul său, democra­tul Barack Obama.

MUTĂRI PERICULOASE. Fără aceste acorduri, nu prea mai poate fi făcut nimic pentru a ține sub control o nouă cursă pentru su­premația nucleară între două state care dețin peste 90% din focoasele nucleare ale lumii. Iar toate indiciile de azi trimit către „o cursă a înarmării mixtă în Europa – nu­cleară și convențională deopotrivă“, re­marcă Nikolai Sokov, fost negociator pentru arme din partea fostei URSS, în prezent membru al Middlebury Institute of International Studies din Monterey (California).

Între timp, nici China nu stă degeaba. Își modernizează arsenalul și face eforturi să scoată SUA din sfera ei de influență din Asia. State nucleare precum India sau Pa­kis­tan rămân rivale, iar liderul nord-co­reean, Kim Jong-un, dă semne că nu își va respecta promisiunea denuclearizării. Pre­șe­dintele rus, Vladimir Putin, joacă periculos și pe mai multe fronturi (în ulti­mul an, avioanele rusești Su-27 au interceptat în mod repetat aparatele militare americane care zburau în spațiul interna­țio­nal, crescând astfel riscul unui incident).

Abordarea Administrației Trump față de belicoasa politică putinistă este „cea a păcii prin forță“. Iar președintele american nu a făcut decât să meargă pe mâna radicalului său consilier pe probleme de securitate, John Bolton, când a notificat în octombrie cu privire la intenția de a retrage SUA din tratatul INF. Pe linia predecesorului său Obama, Trump a acuzat Rusia că dez­voltă o ra­che­tă de croazieră care în­calcă prevede­rile INF. De altfel, pe 23 ianua­rie, armata rusă a și prezentat unor emi­sari străini ra­cheta: SSC-8, cum o numesc ame­ricanii, sau 9M729, cum o numesc rușii, despre care susțin însă că respectă prevederile tratatului, dat fiind că nu depășește o rază de 500 de kilometri.

Analiștii militari susțin că SUA vor oricum să iasă din tratat pentru a putea lansa la nevoie rachete spre Asia de Est și a ține sub control China. Îngroparea INF le va permite SUA să răspundă eforturilor pute­rii de la Beijing de militarizare a Mării Chinei de Sud.

Și, da, președintele Trump are dreptate că Putin este principalul personaj negativ, dar problema cu strategia sa a „păcii prin forță“ este că nici Rusia, nici China nu sunt dispuse să cedeze supremația nucleară Sta­telor Unite. Așa că tot ce obțin SUA din retragerea din INF este o nouă cursă a înar­mării. Mai mult, SUA pierd dreptul de a ins­pecta siturile rusești care adăpostesc ra­chetele, prevedere introdusă de Reagan în tratatul din 1987.

Teoria jocului. Și dacă strategia lui Trump privind armele ofensive este pro­blematică, plină de bube pare să fie și cea defensivă. Ca și predecesorii săi, președin­tele american ar vrea să construiască un scut virtual care să protejeze SUA de posibile rachete ostile. Numai că strategia aceasta de apărare indestructibilă are ca efect nașterea unor tipuri de arme și mai pe­riculoase dezvoltate de celelalte state în contrapartidă (vezi dezvoltarea Avangard, sis­temul rusesc de rachete supersonice, n.r.).

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

d