Carrefourativa: cum au reinventat hipermarketurile C.A.P-ul

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Lansată cu fast într-o sală înțesată cu verdețuri a unui hotel de lux din Capi­tală, Cooperativa Carrefour pare să aducă mai multe vești bune pentru Carrefour decât pentru producătorii de legume din România.

„Încă din primele zile de când am venit în România, am auzit că fructele și legumele de aici sunt foarte gustoase. Am în­­cercat o roșie românească și a fost fantastic. Am fost superîncântat“, mărtu­risea Jean-Baptiste Dernoncourt, șeful Carrefour România, cu ocazia lansării pri­­mei cooperative locale a grupului fran­­­cez. Retailerul sprijină mai multe astfel de structuri la nivel european, în special în Franța, însă România este singura țară în care are statut de membru și be­ne­ficii pe măsură. Numai că părerile sunt împărțite.

LUPUL ȘI OAIA? „Le-a cam bătut țărușul în curte acelor țărani“, spune Gheorghe Vlad, președintele Asociației Producăto­rilor de Legume din România, despre cele 80 de familii din Cooperativa Agri­colă Carrefour Vărăști, acuzând lipsa de transparență a retailerului, care și-a re­zervat dreptul de a negocia săptămânal prețurile plătite producătorilor. „Încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor. Monopolizează producția și pun prețul pe care îl vor“, detaliază Vlad, adăugând că, din informațiile pe care le deține, pre­țu­rile oferite țăranilor sunt aproape la ju­mă­­tate față de cele din hipermarketuri. „Pui lupul în același țarc cu oaia. Nu e bine“, adaugă fermierul.

Preocuparea pentru colaborarea cu producătorii locali, un subiect fierbinte în special în contextul legii „51% produse românești la raft“ (al cărei viitor este incert ca urmare a avizului negativ primit de la Bruxelles), este atât o preocupare de imagine, cât și una comercială. „Este mai ieftin să luăm local decât să plătim costurile de transport“, explică Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România. Deși reprezentanții companiei nu au putut oferi date exacte cu privire la cantitatea de legume și fructe achizi­țio­nată din România, ei spun că în anumite perioade există sortimente de produse provenite în totalitate de la fermierii locali. O realizare cu care, de altfel, se pot lăuda și alți retaileri. Efortul logistic al achizițiilor locale nu este însă de ignorat. În urmă cu câțiva ani, Carrefour a lansat un apel la care au răspuns circa 1.200 de producători, iar 360 dintre aceștia aveau să devină furnizori ai retailerului. „Sunt producători care livrează și pentru un singur magazin“, spune șe­ful departamentului de achiziții. Așa se explică poate nevoia retailerului de a investi în coordonarea activității acestor furnizori, de multe ori, de ocazie.

Concret, Carrefour a investit într-un de­pozit de colectare a legumelor, de 300 de metri pătrați, eliminând din ecuație intermediarul. Retailerul asigură partea de colectare, ambalare și distribuție a ce­lor 5.000 de tone de produse ale coo­pe­rativei. Pe de altă parte, Carrefour își rezervă dreptul de a negocia săptămânal prețurile la care cumpără legumele. Prin urmare, pentru fermierii „captivi“ ai coo­perativei, singurele avantaje sunt faptul că sunt plătiți săptămânal și că produ­sele lor nu riscă să fie aruncate, toată marfa fiind antamată Carrefour.

Fermierii spun că le convine înțele­gerea, mai ales că unii dintre ei au trecut prin experiențe anterioare mai puțin plăcute. „Au livrat spanac pentru o fa­bri­că de conserve. Nici până acum nu și-au luat banii“, povestește primarul din Vărăști.

C.A.P. DE VREME NOUĂ. Inițiativa Carrefour este unică, în condițiile în care nu există niciun alt retailer care să fie membru într-o cooperativă, însă colaborarea cu producătorii locali pe zona de alimente nu reprezintă o noutate. Kaufland, cel mai mare retailer din România, a încheiat în 2015 un protocol cu un grup de legumicultori din județul Olt și Federația Agrostar. Proiectul „Țara mea“ funcțio­nează ca o cooperativă agricolă integrată și reunește în prezent peste 200 de fermieri, trei procesatori și o fermă de porci. Femierii au lansat și un brand propriu, sub care comercializează legume, fructe, cereale și carne în magazinele Kau­fland. Retailerul susține că peste jumătate din produsele alimentare din magazine provin din piața internă, însă, la fel ca în cazul Carrefour, cifrele nu pot fi verificate.

Și Mega Image are un program similar, numit „Gusturi Românești“, lansat în 2009. Alte exemple vin din industria lap­telui. Danone a investit circa trei mili­oa­ne de euro la Zimnicea, într-un program menit să sprijine familiile care se ocupă de creșterea vacilor. Compania a donat mai multe vaci de rasă, stații mobile de muls, dar și tancuri de răcire și stocare a laptelui, cu scopul de a-și asi­gu­ra o parte din materia primă.

„Mai puțin de 1% dintre producătorii agri­coli români fac parte din structuri organizate, față de 34% media UE“, reiese dintr-o strategie publicată anul trecut de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale (MADR), document în care se mai arată că încurajarea asocierii în coo­perative este un demers esențial pentru dezvol­tarea sectorului agricol.

Concret, în România sunt înregistrate în jur de 750 de cooperative, reiese din datele ministerului. Și ar mai fi ceva. Șapte din zece sunt inactive.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”În câteva cifre” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Cele mai multe cooperative de la nivel național funcționează în zona cerealelor, exportul-vedetă al agriculturii românești.[/vc_column_text][vc_column_text]

• CEREALE. Dobrogea Sud, structură care reunește 43 de membri, a avut afaceri de 15,7 milioane de euro în 2015 și a realizat un profit de 100.000 de euro, potrivit datelor Finanțelor. Tot din zona cerealelor și a oleaginoaselor este și Cooperativa Braicoop, cu afaceri de aproape 7 mili-oane de euro în 2015 și profituri de peste 110.000 de euro. În România există în jur de 750 de cooperative agricole, însă doar trei din zece sunt active, potrivit datelor MADR. Producția de cereale a fost de 3,1 miliarde de euro în 2016, ceea ce clasează România pe locul șase la nivel european, după Franța, Italia, Germania, Spania și Polonia.
• DEFICIT. Importurile de produse alimentare s-au ridicat la 5,4 miliarde de euro în 2016, în vreme ce exporturile au fost de 3,9 miliarde, reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS). Prin urmare, România a avut un deficit de peste 1,5 miliarde de euro în ceea ce privește comerțul inter-na-țional de alimente, în contextul în care exporturile de cereale au fost de 2,1 miliarde de euro.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Laszlo Raduly  / NewMoney