Care sunt strategiile pe care le aruncă în luptă Banca Națională pentru a tempera posibilele ravagii pe care le poate face inflația în economia reală

Inflația face ravagii în economia reală, forțând o reacție tot mai alertă a băncii centrale. Ratele de referință din sistemul bancar au reacționat la rândul lor, însă mulți debitori ar putea fi protejați de creșterea costurilor de finanțare până în aprilie – lună în care se anunță un maraton al scumpirilor.

Indicele ROBOR la trei luni a urcat la ju­mă­tatea lunii februarie la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, depășind pragul de 3,5% pe an, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Cu toate că nu toate împrumuturile bancare mai sunt ancorate de ROBOR, indicatorul – folosit în continuare pentru calculul costului creditelor cu dobândă variabilă ac­ce­sate înainte de mai 2019 – este un bun „termometru“ al situației financiare din sis­temul bancar. Asta deoarece reprezintă dobânda medie la care se împrumută in­s­tituțiile de credit între ele. Cu alte cu­vinte, reflectă nivelul lichidității din piață, dar și al așteptărilor privind evoluția costurilor de finanțare.

Cei mai mulți debitori vor resimți însă efectele scumpirii actuale a creditului abia din aprilie (lună în care specialiștii se așteaptă și la o creștere substanțială a facturilor la energie), când va fi actualizat IRCC, noul indicator variabil din compo­nența dobânzii creditelor accesate în ultimii trei ani. Indicele de referință pentru cre­ditele consumatorilor (IRCC) a fost introdus în 2019, la presiunea parlamentului, în urma unor dezbateri dure în cadrul cărora băncile au fost acuzate că ma­nipulează nivelul dobânzii, deoarece ROBOR este calculat pe baza unor „dobânzi licitate“, nu al unor costuri rezultate din tran­zacții efective.

IRCC, în schimb, este calculat ca medie aritmetică a ratelor zilnice atribuite tranzac­țiilor interbancare din trimestrul anterior. Drept urmare, majorarea actuală a costurilor de finanțare din sistemul bancar se va re­simți la următoarea actualizare trimes­trială a IRCC, în aprilie. Companiile, în schimb, vor resimți mai repede creșterea ra­telor dobânzii din piața monetară, a cre­di­­telor corporate, având o legătură mai strânsă față de acestea.

Cauze și măsuri

Avansul ROBOR este determinat de evoluția inflației și a răspun­sului BNR în fața creșterii prețurilor. După trei majorări „timide“, de 0,25 de puncte pro­centuale în octombrie, noiembrie și ia­nua­rie, banca centrală a apăsat mai puternic pe pedala scumpirii banilor și a majorat în fe­bruarie dobânda-cheie de politică mone­tară cu 50 de puncte de bază, la 2,5% pe an.

Economiștii ING avertizează că, în ciuda accelerării ritmului, România nu ajunge din urmă statele din Europa Centrală și de Est. Ei se așteaptă ca rata-cheie să ajungă la 4% până în semestrul al doilea din acest an. „Riscul este ca majorările să continue și în 2023, având în vedere persistența inflației și reacția băncilor centrale din regiune“, no­tează Valentin Tătaru, economist-șef ING, într-o notă transmisă investitorilor. „În ciuda creșterii de 50 de puncte de bază, România are cea mai redusă rată-cheie de politică monetară din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) și cele mai mari dobânzi ne­gative. Imaginea ar putea să nu difere cu mult la sfârșitul lui 2022“, avertizează eco­nomiștii ING.

Alte măsuri adoptate de BNR se referă la lărgirea coridorului simetric dintre ratele dobânzii la facilitățile permanente și implementarea unui control strict asupra lichidi­tății din piața monetară. Cu toate acestea, băncile au trecut de la un deficit mediu zilnic de lichiditate de 4,7 miliarde de lei în decembrie la un excedent de 1,9 miliarde de lei în ianuarie. Un control strict al lichi­di­tății presupune că BNR „sterilizează“ excesul de lichiditate din sistemul bancar, de­oarece, dacă acesta există, propagarea politicii monetare este mai dificilă. Băncile nu au nevoie să apeleze la banii și implicit la „prețul banilor“ stabilit de banca centrală, astfel că dobânzile se îndepărtează de nivelul țintit de BNR.

Costul ascuns

Un alt aspect de care spe­cialiștii Băncii Naționale par să țină cont – și care a fost evidențiat în premieră în comunicatul aferent deciziilor CA-ului din fe­bruarie – este impactul pe care dobânzile real negative îl au asupra economisirii. „Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea an­ti­cipațiilor inflaționiste pe termen mediu, pre­cum și stimularea economisirii prin creș­terea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% plus/minus un punct procentual, într-o ma­nieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile“, se arată în comunicat.

Tentația de a căuta randamente mai bune, având în vedere nivelul dobânzilor bancare, nu este exclusă, în special având în vedere recordurile pe care le anunță In­s­titutul Național de Statistică (INS) cu privire la evoluția prețurilor. Rata anuală a inflației a urcat în ianuarie la 8,35%, de la 8,19% în decembrie, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,18%, cele ali­mentare, cu 7,24%, iar serviciile, cu 5,66%.

„Prețurile de consum în luna ianuarie 2022, comparativ cu luna decembrie 2021, au crescut cu 1,5%“, a transmis Statistica. Iar patronatele, în special cele din industria alimentară, au anunțat că scumpirea energiei (combustibili – 24,45% în ultimul an, gaze – 60,99%, energie termică 21,58%) va continua să producă efecte de runda a doua. Sindicaliștii din industria aluminiului au organizat ample proteste, deoa­rece creșterea prețurilor la energie s-a soldat cu închiderea unor capacități de pro­duc­ție și trimiterea a mii de angajați în șomaj tehnic.

Perspectivele inflației

BNR admite că traiectoria viitoare a in­flației va fi fundamental influențată de evo­luția prețurilor energiei, evoluție „grevată de incertitudini majore“. În raportul privind evoluția inflației din luna februarie, specia­liștii băncii centrale notează că prognoza actuală – în baza căreia va fi calibrată poli­tica monetară pe ter­men scurt – presupune o accelerare a inflației în luna aprilie 2022, la expirarea perioadei de aplicare a măsu­ri­lor de plafo­nare și compensare a prețu­ri­lor la energia electrică și gaze pentru popu­lație.

Ulterior, rata anuală a inflației va decelera gradual până în primul trimestru al anului viitor, respectiv abrupt în luna aprilie 2023, pe fondul unui amplu efect de bază favora­bil. Valorile proiectate sunt de 9,6% în luna decembrie 2022 (cu o contribuție de 6,3 puncte procentuale a dinamicii prețurilor bunurilor energetice – energie electrică, gaze naturale, combustibili), respectiv 3,2% în decembrie 2023.

„Odată cu disiparea treptată a acestor presiuni din partea factorilor de ofertă, sub influența determinanților fundamentali, tendința ascendentă a indicatorului se va inversa ulterior, fiind prognozată o decele­rare graduală, cu o revenire la marginea superioară a intervalului țintei în trimestrul I 2023“, se arată în raportul citat.

Deocamdată, cu excepția creditelor noi de consum, care au consemnat o ușoară creș­tere a dobânzilor în decembrie, costu­rile de finanțare din sistemul bancar, per ansamblu, nu au reacționat la evoluțiile din economia reală și financiară. Specialiștii avertizează însă că este doar o chestiune de timp până inflația va fi decontată și în cos­tul împrumuturilor.

Dobânzile din piață

În ciuda evoluției inflației, dobânzile din piața bancară au înregistrat creșteri mo­deste începând cu toamna anului trecut. Chiar și așa, acestea s-au menținut la niveluri similare celor de la sfârșitul lui 2020.

• CORPORATE. Rata medie a dobânzii creditelor corporate în lei, în stoc, a fost de 4,81% în decembrie 2021, față de 4,80 cu un an înainte. În cazul creditelor noi, aceasta a fost de 4,58%, cu 0,06 puncte procentuale mai puțin decât în decem­brie 2020. Analiștii se aș­teaptă ca creșterea costurilor de finan­țare să se re­simtă mai repede în cazul creditelor corporate decât în cel al creditelor acor­date populației.
• RETAIL. În cazul creditelor acordate populației, dobânda medie la împrumuturile vechi se ridica la 6,24% la sfârșitul anului trecut, în ușoară creș­tere față de luna ante­rioară, dar cu peste 0,5 puncte procentuale sub nivelul din decembrie 2020. În cazul cre­ditelor noi, do­bânda medie a crescut în cazul celor pentru consum (cu 0,34 puncte procentuale în decembrie față de noiembrie), dar a scăzut în cazul celor pentru locuințe (cu 0,07 puncte procentuale). Datorită mo­dului de calcul al ratei de re­ferință (IRCC), creș­terea dobânzilor se va resimți cu întârziere pe segmentul de retail.

FOTO: Laszlo Raduly