Când și cum a apărut ideea de Revelion? Tradiţii şi superstiţii care aduc noroc la trecerea dintre ani

Prima petrecere grandioasă de Revelion din România a fost organizată la finele anului 1903, în Ploiești, de către prefectul Luca Elefterescu. În 1904, a avut loc prima celebrare modernă a Revelionului în Times Square, din New York. Celebrarea Anului Nou este unul dintre cele mai vechi obiceiuri, istoricii plasând astfel de sărbători în vechiul Babilon.

Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie – noaptea de Revelion (din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă aproximativ ‘veghe’, aici cu sensul de ospăţ la miezul nopţii) – cu petarde şi artificii; la rude, prieteni şi cunoştinţe se fac urări de noroc şi sănătate, se urează ‘La mulţi ani!’

În România, primul revelion a avut loc la Casa Luca Elefterescu, cunoscută ca Muzeul Ceasului din Ploiești. După moda franțuzească, unde petrecerile de Revelion aveau deja o vechime de zeci, chiar sute de ani, Luca Elefterescu a decis să organizeze una în Ploiești.

Istoricul ploieștean Paul D. Popescu a scris câteva rânduri despre fastuasa petrecere de „bulion”. Sursa istoricului a fost chiar bunicul său, ce era cofetar la începutul anilor 1900.

„În ziua de 27 decembrie 1903, bunicul meu s-a pomenit acasă cu Iancu, omul de încredere al lui Luca Elefterescu. – Dom’ Miai, vrea dom’ dipotat ca vineri să te înfăţişezi la dânsul cu tot ce-ţi trebuie… – Da, ce – se miră cofetarul – doar nu-l cheamă Vasile ? – Nu-l cheamă, da se face foc dacă nu te duci. Are un chef mare, de Anul Nou… Îi zice petrecerea de bulion, moda franţuzească“.

La petrecerea cu pricina au venit câteva zeci de persoane (se spune că ar fi fost 26), cele mai importante din Ploiești. Aceștia au servit cunoscutele sarmale, cârnaţi, fripturi de porc, dar și specialități occidentale precum aspic sau curcani la cuptor. Nu a lipsit muzica, Luca Elefterescu fiind cunoscut ca un mare fan al muzicii clasice.

Petrecerea a ținut până dimineața și Luca Elefterescu (prefect, avocat, petrolist) a rămas în istorie ca fiind primul român care a organizat primul chef pentru noaptea dintre ani.

De-a lungul vremii, de casa lui Luca Elefterescu s-au legat diferite evenimente culturale locale, precum concerte de cameră şi valsuri la modă ale epocii.

Cum a apărut Anul Nou

Data de 1 ianuarie a fost stabilită pentru prima dată ca început de an din punct de vedere religios în anul 1691 de către Papa Inocențiu al XII-lea. Înainte de această dată, Crăciunul avea rolul începutului de an nou.

În Egiptul Antic, Anul Nou era sărbătorit în momentul în care Nilul ieşea din matcă, eveniment ce se petrecea pe la sfârşitul lui septembrie şi fără de care recoltele nu ar mai fi existat.

Romanii sărbătoreau Anul Nou în Martie, dar calendarele romane au fost schimbate de împăraţi, adesea nesincronizându-se cu mişcările Soarelui.

Celebrarea Anului Nou este unul dintre cele mai vechi obiceiuri din lume, indiferent de calendarul folosit. Se pare că noul an a fost celebrat pentru prima dată în Babilon, acum circa 4000 de ani. În jurul anului 2000 î.Hr., Anul Nou babilonian începea cu prima lună plină după Solstiţiul de Iarnă (prima zi de primăvară).

Celebrarea babiloniană a Anului Nou dura 15 zile. Fiecare din acestea era sărbătorită în anume fel, dar istoricii precizează că celebrările de atunci păleau comparativ cu cele de astăzi.

Unele obiceiuri s-au păstrat, cum este de exemplu fixarea anumitor obiective pentru anul ce va urma. Babilonienii îşi impuneau, cel mai adesea, să înapoieze proprietarului uneltele împrumutate în anul trecut. Cele mai răspândite angajamente sunt, astăzi, pierderea kilogramelor în plus sau lăsatul de fumat.

Celebrarea Anului Nou a dăinuit de-a lungul secolelor, dar Biserica Catolică a interzis acest obicei pe motiv că avea elemente păgâne. Pe măsură ce Creştinismul s-a răspândit, obiceiurile bisericeşti s-au împletit cu elementele păgâne existente în momentul convertirii.

La fel s-a întâmplat şi cu Anul Nou, care a devenit zi de sărbătoare recunoscută de biserică în 487, când se celebra Circumcizia pruncului Isus, devenind general recunoscută în jurul lui 1500-1600, la introducerea calendarului gregorian.

Anul Nou se sărbătoreşte, astăzi, în funcţie de regiune şi mai ales de religie. Poporul evreu sărbătoreşte Rosh Hashanah – o ocazie solemna şi sfântă în septembrie sau octombrie. Biserica ortodoxă rusă sărbătoreşte Anul Nou la14 ianuarie, în China acesta cade între 21 ianuarie şi 19 februarie, iar în Iran este sărbătorit în luna martie etc.

Obiceiuri şi tradiții de Revelion

În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie — noaptea de Revelion .

Denumirea revelionului provine din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă cu aproximație „trezire”, aici cu sensul de ospăț la miezul nopții.

Grecii pregătesc o prăjitură tradițională în care se pun bani. Persoana care servește porția ”norocoasă” de prăjitură și găsește banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost transmis și în anumite regiuni ale României.

Evreii din Israel mănâncă mere unse cu miere, pentru ca noul an să fie foarte dulce.

Italienii încep cina de Revelion cu o farfurie de linte, iar după toastul pentru noul an, paharul se aruncă pe fereastră.

Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, acestea însemnând ultimele secunde ale anului. Acest obicei este un ritual pentru atragerea norocului. Tradiția a fost preluată de numeroase țări latino-americane.

În noaptea de Anul Nou, scoţienii alcătuiesc o horă şi cântă împreună tradiţionalul ‘Auld Lang Syne’. După ce au întâmpinat Anul Nou, toţi oamenii din gospodărie aşteaptă să vadă cine va fi prima persoană care le va trece pragul după miezul nopţii, căci aceasta arată dacă vor avea noroc sau ghinion în anul ce vine.

Prima persoană ar trebui să fie un bărbat tânăr, viguros, cu păr de culoare închisă. De asemenea, el nu trebuie să vină cu mâna goală, ci cu mici daruri simbolice ca pâine, cărbune, sare, acestea fiind simboluri ale vieţii. În unele sate sunt aprinse şi rostogolite pe străzi suluri de smoală, pentru ca anul vechi să fie ars.

În Africa de Sud, de Anul Nou se trag clopotele bisericilor şi se pot auzi chiar şi focuri de armă. Pentru cei din provincia Cape, primele două zile ale anului sunt petrecute într-o atmosferă de carnaval, unde oamenii se îmbracă în costume colorate şi dansează pe străzi, în sunetul tobelor.

În SUA, se crede că fasolea cu boabe negre aduce noroc.

La Moscova, locul cel mai aglomerat de Anul Nou (Noivi God) este Piaţa Roşie, unde cerul se inundă la 12 noaptea de artificii şi de dopuri de sticle de şampanie.

Cei adunaţi acolo sunt puşi la curent cu mişcările acelor ceasornicului Saviour. Între timp, petrec cu Ded Moroz (variantă a lui Moş Crăciun sau mai degrabă Moş Gerilă) care călătoreşte însoţit de ‘Snegurocika’ – fetiţa de zăpadă. Ded Moroz poartă o mantie lungă, nu neapărat roşie, ale cărei margini sunt brodate cu motive populare ruseşti.

În Olanda, oamenii ard brazii de Crăciun pe străzi şi lansează artificii când se schimbă anul, ca un mod de a alunga spiritele rele ale vechiului an.

În Polonia, Anul Nou este cunoscut ca ‘Noaptea Sfântului Vasile’ (‘Sylvester’). Acest nume provine din legendele despre Papa Sylvester. Se spune că acesta a întemniţat un dragon pe nume Leviathan, care se presupunea că va putea scăpa numai în prima zi a anului 1000, va mânca tot Pământul şi toţi oamenii şi va incendia cerurile. În prima zi a anului, faptul că lumea nu s-a sfârşit, a fost considerat un motiv de bucurie şi de atunci se numeşte Noaptea Sfântului Vasile.

Portughezii şi spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri dintr-un ciorchine când bate ceasul ora 12, în Noaptea de Anul Nou. Aceasta se face pentru a asigura 12 luni fericite în noul an.

Sărbătoarea Anului Nou în Panama te face să-ţi astupi urechile. La miezul nopţii, toţi panamanezii fac un zgomot uriaş. Locuitorii se întrec în strigăte, iar fiecare bate unde şi în ce nimereşte. Ajutorul principal al zgomotului sunt claxoanele automobilelor. A doua zi, nebunia continuă, iar trecătorii sunt udaţi.

În România, în mod tradițional nu se aruncă nimic din casă în prima zi din an pentru că, procedând în acest fel, o persoană își aruncă norocul. Tot în prima zi a anului nu se iese din casă decât după ce o persoană brunetă intră în casa respectivă.

Se consideră că persoanele brunete aduc noroc și fericire, iar cele roșcate și blonde aduc ghinion. În noaptea dintre ani, oamenii își pun o dorință, care are toate șansele să se îndeplinească.

Noaptea de Revelion este întâmpinată cu mult zgomot, pentru că zgomotele puternice alungă spiritele rele. Tot de Anul Nou se merge cu capra.

La cumpăna dintre ani se servește șampanie, pentru a avea un an mai prosper. Pocnirea petardelor este o altă tradiție de Anul Nou, fiind practicată mai mult de către cei tineri. Pe 31 decembrie se colindă cu plugușorul iar pe 1 ianuarie cu sorcova.

Superstiţii legate de bani

Se spune ca pentru a avea o situatie financiara mai buna in anul urmator, este bine sa avem bani in buzunar in noaptea dintre ani.

De asemenea, o alta superstitie spune ca nu este bine sa dam bani pe 31 decembrie si 1 ianuarie, fiindca riscam sa nu avem spor la bani tot anul.

Tot pentru a chema norocul la bani in urmatorul an, in anumite zone ale tarii, femeile prepara paini in care ascund banuti, iar traditia spune ca cel care ii va gasi va avea noroc la bani tot anul.

Vascul: este considerat aducator de noroc de aceea este bine sa avem pe masa in noaptea de Revelion macar o crenguta de vasc.

Nu trebuie uitat nici sarutul de sub vasc de la miezul noptii, care simbolizeaza nu doar sentimentele de iubire pe care le avem fata de cineva, ci si modul in care vor evolua relatiile cu persoanele apropiate anul viitor.

Superstiţii pentru atragerea norocului

Din batrani se spne ca pentru a avea parte de belsug in anul ce urmeaza, este bine ca prima persoana care ne trece pragul in noaptea de Revelion sa fie un barbat brunet (se spune ca blonzii si roscatii sunt aducatori de ghinion, iar femeile de asemenea), care trebuie sa ne aduca o crenguta de vasc, paine si sare.

De asemenea, se spune ca pentru a avea noroc in anul ce urmeaza este bine ca in noaptea de Revelion sa nu ne lipseasca de pe masa strugurii si smochinele, simbolul belsugului si al vietii implinite.

Pentru a avea un an luminos si bun, este bine sa lasam o lumanare sau o lampa aprinsa pana la ziua, iar la miezul noptii, toate usile ar trebui sa fie larg deschise, pentru a lasa anul cel vechi sa iasa.

In noaptea de Anul Nou, este bine sa purtam ceva rosu (se spune ca aduce noroc), iar pe 1 ianuarie sa purtam haine noi, din acelasi considerent.

Interdicţii în noaptea de Anul Nou şi în prima zi a anului

Se spune ca nu este bine sa agatam noul calendar inainte ca anul sa se incheie, fiindca aduce ghinion.

Este rau ca Anul Nou sa ne gaseasca fara bani in buzunar sau cu datorii neachitate, fiindca se spune ca „asa o vom tine tot anul”.

De asemenea, nu trebuie sa aruncam nimic in prima zi a anului, nici macar gunoiul.

Pentru Noaptea dintre ani, nu se gateste mancare din carne de pasare, deoarece asa cum gaina scormoneste in pamant si-l imprastie, tot asa se risipesc norocul si bunastarea casei.

In prima zi din Noul An nu se matura, nu se spala nici nu se aduna graul sau orezul, pentru a nu atrage saracirea casei.

Potrivit portalului crestinortodox.ro, o alta superstitie spune ca cine va dormi in ziua de Sfantul Vasile (prima zi a anului), va fi lenes tot anul.

Fie ca suntem persoane superstitioase, fie ca citim despre traditii si obiceiuri din pura curiozitate, toti ne dorim ca anul care vine sa fie mai rodnic si mai frumos.