Bulevardul puterii: reședințele celor mai influenți români din ultimii 50 de ani sunt concentrate pe 900 de metri

NewMoney 22/03/2017 | 18:35 Ştiri
Bulevardul puterii: reședințele celor mai influenți români din ultimii 50 de ani sunt concentrate pe 900 de metri

Aflat la limita nordică a cartierului Primăverii, bulevardul Mircea Eliade din București a găzduit de-a lungul timpului nume sonore ale mediului politic și de afaceri din România, fie că este vorba de Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Maurer, Dinu Patriciu sau Ion Țiriac. Totodată, nume la fel de sonore, precum Ion Iliescu sau Dan Adamescu, locuiesc sau au stat în imediata apropiere a bulevardului.

Zona este cunoscută ca fiind și una strategică, undeva la mijlocul străzii aflându-se, probabil, și sediu K2, casa de oaspeți a SRI amintită de Sebastian Ghiță în dezvăluirile sale. Trebuie amintit că înainte de 1990, când bulevardul purta numele revoluționarului bolșevic Mihail Kalinin (de unde și codul „K2”), accesul oamenilor de rând era restricționat. Acum, accesul este liber, însă priviri iscoditoare din mașini parcate sau din cabine de pază încă se mai pot întâlni. Dacă nu, privirile sunt înlocuite de camerele de supraveghere care străjuiesc unele vile mai impozante.

Dacă ați văzut filmul „Strada Conspirației” (1999) și ați urmărit scenariile prezentate, în ultima vreme în presă, care implică demnitari, miliardari și oameni din serviciile de informații, atunci bulevardul Mircea Eliade vi se va părea un loc care ascunde multe. Dacă nu, vi se va părea una dintre acele zone liniștite și selecte din București unde o zi de miercuri pare una de duminică pentru locuitorii înstăriți ai zonei.

Ciudată este și numerotarea bulevardului de 900 de metri (asta, fără să luăm în considerare bucata de 400 de metri care desparte lacul Floreasca de parcul omonim). Numerele pare pornesc dinspre Aviatorilor, aflat în vest, iar numerele impare încep din mijlocul bulevardului, adică de la intersecția cu calea Floreasca, aflată la est. De asemenea, multe plăcuțe de numerotare lipsesc, astfel că, la fața locului, nu poți știi exact unde te afli.

bulevardul mircea eliade newmoney
Sursa: NewMoney

 

Ion Țiriac

Miliardarul Ion Țiriac, cel mai bogat om din România, a locuit o vreme, cu chirie, în casa amplasată la numărul 3, pe bulevardul Mircea Eliade. Mai exact, timp de 15 ani, din 1990 până în 2005, când un afacerist armean, Hrant Mesrobian, a revendicat vila, scria atunci HotNews.

Locuința i-a fost repartizată lui Țiriac, după Revoluție, din fondul de stat, de către premierul din acea vreme, Petre Roman, după ce fostul tenismen s-a angajat să investească bani în renovarea casei. De precizat că, înainte de ’89, vila i-a aparținut fostului prim-ministru comunist din perioada 1961-1974, Ioan Gheorghe Maurer, cunoscut ca fiind mentorul tânărului Ion Țiriac, cu care mai juca partide de tenis.

De altfel, curtea casei, păzită aproape la fel bine ca unitatea militară cu care se învecinează, încă mai păstrează în condiții bune un teren de tenis, ferit de ochii lumii printr-un gard de vegetație.

Ion Iliescu

Omul care a fost timp de zece ani președintele României încă mai locuiește în casa aflată pe strada Moliere, la numerele 3-5, adiacentă bulevardului Mircea Eliade. O stradă cu aer mai degrabă comun, ținând cont de arhitectura clădirilor.

Iliescu, prima figură politică care a apărut la televizor, în timpul Revoluției, și-a păstrat locuința în care a stat și înainte de ’89. El a locuit aici atât ca șef de stat, cât și după încheierea mandatului, nesolicitând mutarea într-o vilă de protocol.

Dinu Patriciu

Pe bulevardul Mircea Eliade și-a avut sediu prima firmă creată în România capitalistă. Alpha Construct și Investiții Imobiliare SA, care a purtat semnătura omului de afaceri Dinu Patriciu, un arhitect remarcat în perioada comunistă, se afla la numărul 2, adică întrarea în bulevardul Mircea Eliade din Aviatorilor. Apoi, tot acolo a fost și sediul fundației „Dinu Patriciu”.

bulevardul mircea eliade newmoney

Dan Adamescu 

Milionarul care a deținut multe din simbolurile comunismului, Dan Adamescu, a locuit, de asemenea, în apropiere. Fostul proprietar al ziarului România liberă avea locuința la intersecția dintre bulevardul Eliade și Aviatorilor.

Adamescu, decedat la începutul acestui an, a avut, de-a lungul timpului, pachete semnificative de acțiuni la Astra Asigurări, Unirea Shopping Center, hotelurile Intercontinental și Rex și clubul de fotbal Oțelul Galați.

Nicolae Ceaușescu

O altă clădire importantă este fosta reședință a familiei Ceaușescu, adică actualul Palat Primăverii, amplasat la intersecția dintre bulevardele Primăverii și Mircea Eliade.

Construit în anii ’60, din comandă politică, odată cu ascensiunea la putere a lui Nicolae Ceaușescu, palatul a fost mărit în 1970-1971. Aici au locuit dictatorul, soția sa și cei trei copii: Nicu, Zoe și Valentin, de unde și interiorul luxos.

În acea perioadă, edificiul era cunoscut ca fiind obiectivul „Palatul Primăverii”. După Revoluție, a devenit muzeu.

Sediul K2

Nu se cunoaște locul exact al misterioasei case a Serviciului Român de Informații în care s-ar fi întâlnit Sebastian Ghiță, căutat internațional, Laura Codruța Kovesi, șefa Direcției Generale Anticorupție, și alți oameni cu funcții importante, printre care și șeful CIA în România. În presă s-a speculat că sediul K2 ar fi amplasat la numărul 2, la mijlocul bulevardului Mircea Eliade sau la numărul 40.

La fața locului, proprietatea a cărei imagine se apropie cel mai mult de statutul de casă de oaspeți a SRI este pe bulevardul Mircea Eliade nr. 40-48, situată gard în gard cu liceul Jean Monnet. Singura cale de acces în domeniu este o poartă metalică solidă, cu un refugiu de pază și câteva camere de supraveghere îndreptate astfel încât să cuprindă toate direcțiile. Din stradă, pare o fostă vilă de protocol folosită de regimul comunist, cu jaluzele de lemn care acoperă aproape toate ferestrele. Curtea este fragmentată de un lac amenajat și câteva alei flancate de mici stâlpi de iluminat.

O altă ipoteză ar fi unitatea militară de la numerele 3-5, de lângă fosta proprietate a lui Ion Țiriac. Și acolo, paza este sporită, iar mesajele de atenționare arată clar că accesul este strict interzis în respectiva zonă. În acest caz, imaginile din satelit rămân mai concludente.

 


FOTO: NewMoney