Big Brother în China: 200 de milioane de camere de supraveghere urmăresc fiecare mișcare a cetățenilor

Romulus Deac 31/07/2019 | 10:37 Digital
Big Brother în China: 200 de milioane de camere de supraveghere urmăresc fiecare mișcare a cetățenilor

Fratele cel Mare a murit! Trăiască Fratele său cel Mare din China! Mai prezent. Mai tăcut. Mai draconic. În jur de 200 de milioane de camere de supraveghere conectate la sisteme de recunoaștere facială și inte­ligență artificială există la nivelul întregii țări.

Acest articol a apărut în numărul 70 (22 iulie – 4 august 2019) al revistei NewMoney

În iulie 2009, un marș al minorității uigure din Urumqi, capitala provinciei chineze Xinjiang, s-a transformat într-un măcel cu aproape 200 de morți după intervenția for­țelor de ordine. Surprinzător, televiziunea de stat chineză a difuzat câteva imagini din timpul protestelor, cu numeroși civili răniți, plini de sânge și puși cu fața la pă­mânt. Apoi a început, rapid, o altă bătălie, pe teritoriul informației, serviciile de telefonie mobilă și internetul fiind întrerupte în întreaga provincie.

Pentru următoarele zece luni, accesul la serviciile web a fost aproape inexistent în Xinjiang, o regiune autonomă în care tră­iesc peste opt milioane de uiguri, o popu­lație turcică de religie musulmană. Aceasta a acuzat frecvent autoritățile chineze de re­­pre­salii politice și religioase. A fost una dintre cele mai vaste și lungi interdicții din istoria internetului, care a însemnat și începutul unei schimbări de tactică la scară largă, într-o tentativă a guvernului de la Beijing de a ține în hățuri cu o mână de fier într-o mănușă de catifea provinciile refractare: utilizarea tehnologiei pentru controlul informațiilor.

PROTOTIPUL XINJIANG. Un deceniu mai târziu, pe telefoanele turiștilor care vor să intre în Xinjiang se instalează forțat un malware numit Feng Cai sau BXAQ, care le descarcă toate mesajele scrise, contactele și informațiile din calendar, pe care le co­piază apoi pe un server controlat de auto­rități, scanându-le în același timp dispozitivele în căutarea de conținut asociat isla­mului.

Străinii care vor să traverseze frontiera, scriu cei de la Motherboard, citând un tu­rist care a trăit experiența, sunt perche­zi­țio­nați într-un mediu steril, iar apoi trec prin mai multe proceduri de control și verificare ce durează aproximativ o ju­mătate de zi. În acest proces intră și instalarea de către gardieni a BXAQ, apli­cație pe care tot ei o șterg, de regulă în aceeași zi, după ce au terminat toate sca­nările. Au existat însă și cazuri în care au uitat să o facă, BXAQ ajungând astfel să fie analizat de experți ai marilor produ­cători de soluții antivirus, care și-au actu­a­lizat deja produsele pentru a-l putea descoperi și eli­mina.

„Acesta este un alt exemplu pentru care regimul de supraveghere din Xinjiang este unul dintre cele mai ilegale, intruzive și dra­conice din lume“, comenta recent Edin Omanovic, oficial al organizației Privacy International, pentru Vice.com. În ultimii ani, în Xinjiang s-a implementat pe scară largă o tehnologie de supraveghere și mo­ni­­torizare atât de avansată, încât este ca­pa­bilă inclusiv să recunoască o persoană după mers. Dar ceea ce se întâmplă în Xinjiang nu rămâne în Xinjiang.

Tehnologiile implementate în premieră aici se răspândesc în întreaga țară și există deja unele semne că producătorii chinezi ar începe să vândă o parte din acestea în alte state cu regimuri autoritare. Iar dacă această tendință se confirmă, avertizează unii analiști, viitorul tehnologiei ar putea să semene, în special pentru cei din Sudul Global, mai mult cu ceea ce se întâmplă în Xinjiang, decât cu ceea ce se vede în Silicon Valley.

În iulie 2015, autoritățile chineze au ratificat o lege cuprinzătoare privind securitatea națională, prin care statul este abilitat să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica răspândirea de „informații ilegale sau dăunătoare“. Teoretic, politicile de securitate a internetului vizează protejarea intereselor populației, prin menți­nerea „stabilității sociale“. Practic, însă, se urmărește protejarea imaginii Partidului.

Internetul a devenit principalul câmp (ideologic) de luptă, subliniau reprezen­tanți ai armatei chineze într-un comunicat oficial de la acea vreme, militând inclusiv pentru o „Armată Roșie uriașă“, formată din echipe de propagandiști care să apere Marele Zid de Foc (mașinăria chineză de cenzură a internetului).

China are însă deja o astfel de armată de angajați guvernamentali care scanează permanent rețelele sociale și motoarele de căutare, pentru a găsi și combate conți­nu­tul interzis, iar mesajul a rămas reprezentativ pentru paranoia guvernului față de rolul internetului și al New Media în socie­tatea chineză. De altfel, odată cu intrarea în vigoare a legii privind securitatea na­țio­nală, web-companiile chinezești sunt obligate să stocheze toate activitățile online ale utilizatorilor și să le pună la dispo­ziția autorităților.

„ÎNAINTEA TIMPULUI SĂU“. În offline însă, lucrurile au fost duse la un cu totul alt nivel. În Kashgar, în vestul Chinei, scrie The New York Times, polițiștii pot accesa printr-un simplu click fluxul video în timp real al oricăreia dintre cele câteva mii de ca­mere de supraveghere instalate în oraș, pentru a obține informații detaliate despre orice persoană care trece prin dreptul lor.

Performanțele sistemului au fost de­monstrate public, în timpul unei simulări la un târg de specialitate din Kashgar, când acesta a afișat nu doar fotografia, adresa și codul personal de identificare ale unei femei oprite la un punct de control pe auto­stradă, ci și informații despre cazier, edu­cație, legături de rudenie sau vizitele pe care aceasta le făcuse recent la un hotel și la un internet café. Platforma a fost con­cepută pentru „a aplica ideile sistemelor militare ciberne­tice pentru securitatea pu­blică civilă“, scria pe blogul său Wang Pengda, un ingi­ner al companiei care a dezvoltat-o, China Electronics Techno­logy Corporation (CETC), adăugând că, „privind retrospectiv, a fost o idee cu ade­vărat înaintea timpului său“.

Aceasta îi urmărește pe indivizi și le ana­lizează comportamentul, încearcă să anticipeze potențialele crime, proteste sau vio­lențe, fiind capabilă inclusiv să recomande ce forțe de securitate să intervină și în ce fel. „Dacă există cineva, vor fi și urme ale sale. Iar dacă sunt conexiuni, vor exista și informații“ – a fost deviza afișată pe ecrane pe tot parcursul demonstrației de la Kashgar. Informații care sunt colectate de polițiști inclusiv de la rețele locale de informatori și transferate apoi într-o bază de date cu ajutorul unei aplicații pentru telefonul mobil.

Cei de la Human Rights Watch au reu­șit să analizeze aplicația în cauză și spun că autoritățile ar fi reușit să identifice astfel comportamente pe care acestea le con­si­deră suspecte, cum ar fi călătorii extinse în străinătate sau folosirea unor cantități „neobișnuite“ de energie electrică.

Tot prin intermediul acesteia, ofițerii de poliție îi pot semnala pe oamenii despre care ei cred (sau au indicii) că au încetat să mai folosească un smartphone, că evită să fo­lo­sească intrarea principală când vin sau când pleacă de acasă ori că au alimentat cu combustibil mașina altcuiva.

Mai mult, dacă este etichetat cineva ca o potențială amenințare, se va declanșa o alarmă de fie­care dată când el sau ea va încerca să intre într-un loc public sau să iasă din cartierul său.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.