Bate vânt de uberizare în serviciile de curierat. Cum înlocuiește tehnologia businessurile tradiționale

Inevitabilul se produce. Noile modele de business bazate pe tehnologie înlocuiesc treptat afacerile tradiționale. În curierat, de exemplu, bate un vânt de uberizare.

Acest articol a apărut în numărul 50 (8 – 21 octombrie) al revistei NewMoney

„Nu este exclus ca în curierat (cel local, n.r.) să apară un Uber“, spunea în urmă cu un an și jumătate Felix Pătrăș­canu, cofondator FanCourier, argumen­tându-și temerea (și) cu o poveste de la începutul anilor 1900, când mai mulți antreprenori au investit sume enorme pentru a cumpăra nave maritime cu ajutorul cărora să aducă de la Polul Nord gheață pentru barurile cubaneze frecventate de americanii bo­gați. Numai că în scurt timp a fost inventat frigiderul, iar afacerile cu gheață s-au topit înainte de-a face pojghiță.

Mai aproape de noi, în San Francis­co-ul de baștină al Uber a apărut în 2011 Postmates, o companie care în doar câteva minute de la primirea unei comenzi reușește să livreze un colet cu ajutorul unei impresionante echipe de curieri independenți. Modelul a fost replicat și în Europa, la Barcelona, prin Glovo, o aplicație care îți permite să co­manzi și să trimiți orice, în mai puțin de o oră, în orașele în care serviciul este prezent.

Practic, Glovo este o combinație de marketplace – din care utilizatorii pot comanda orice – și de serviciu clasic de curierat, care livrează orice, de la documente sau chei uitate, la dus haine la spălătorie. Atât timp cât acel „orice“ nu depășește opt-nouă kilograme și încape într-o cutie cu dimensiunile 40x40x 30 cm. Activ în peste 60 de orașe de pe trei continente, Glovo a intrat în România în această primăvară, deo­cam­dată doar în București, pe fondul atragerii unei finanțări (serie B) de 30 de mili­oane de euro de la mai multe fonduri de investiții.

Păstrând tendința internațională, cei de la Glovo s-au concentrat pe piața românească pe livrările de mâncare. „Seg­mentul Food este principala categorie care ne generează 60% din livrări“, adaugă Victor Răcariu, general manager Glovo România. El dă exemplul pieței spa­niole, unde, după un parteneriat cu rețeaua de restaurante McDonald’s, Glovo a început să aibă creșteri și de șase ori pe an. Și asta pentru că, pre­ci­zează el, există un segment de clienți care nu gătesc constant acasă și preferă să comande mâncarea pe internet.

Pe viitor, Glovo nu va rămâne pe piața românească doar pe nișa de food deli­very, ci își va dezvolta un marketplace cu mai multe categorii, cum ar fi electronice și electrocasnice mici ori haine. Potrivit unui  studiu făcut de companie, în pri­mele trei luni de operare pe piața româ­nească, Glovo a livrat peste 30.000 de produse, cu o valoare medie a comenzii de aproximativ 50 de lei. În cazul produ­selor alimentare, cele mai multe comenzi sunt pentru burgeri (5.100) și  Kebap (3.700). „Vârfurile le  avem la prânz și seara, când livrăm mâncare, iar dimi­neața și după-amiaza primim comenzi de mici servicii de curierat“, explică Ră­ca­riu, modul în care serviciile de food deli­very și curierat tradițional se comple­tează reciproc.

Altfel spus, atunci când clientul nu mănâncă, are cu totul alte nevoi, nevoi care în orașele aglomerate pot fi rezolvate cu servicii rapide de livrare și cu mijloace de transport care se pot deplasa cât mai repede în trafic.

Servicii expres. În prezent, Glovo lu­crează cu peste o mie de colaboratori, după un algoritm similar cu cel al Uber, care atrage în aplicație persoane independente, care au timp liber și dispun de un mijloc de transport și smartphone. Glovo lansează comenzile către cel mai apropiat colaborator care este online la mo­mentul primirii comenzii și nu exclude faptul ca o parte dintre colaboratori să-și aleagă singuri anumite locuri, unde există posibilitatea de a primi mai multe comenzi în timpul zilei.

Timpul mediu de lucru al unui  curier Glovo este de circa 15 ore pe săptămână, iar „câștigul este peste media pe economie raportat la orele lucrate“, detaliază Răcariu. Acesta mai precizează că există și curieri care intră online și două ore pe zi pentru un câștig care să le acopere cheltuielile cu masa ori alte nevoi personale.

În cazul curieratului clasic, accentul este pus pe eficiența livrării, mai precis pe strângerea cât mai multor comenzi pentru o anumită destinație, în așa fel încât să fie transportate cât mai multe produse cu costuri cât mai reduse. În ceea ce privește însă Glovo, principalul criteriu de performanță este timpul, în condițiile în care durata medie efectivă de livrare este de aproximativ 40 de mi­nute de la primirea comenzii.

„Glovo ar trebui să devină un fel de Google al ora­șu­lui“, mai spune Victor Răcariu, gândindu-se la servicii expres care să fie făcute către tot mai multe zone ale orașului. Mai mult, costurile de operare  ale Glovo sunt reduse, pentru că livrarea ra­pidă a produselor de mici dimensiuni nu presupune operațiuni de sortare ori depozitare.

Principalul lucru în care investește Glovo este platforma tehnologcă, scopul fiind acela de a aduce online cât mai mulți oameni. În primele trei luni de ope­rare în București, aplicația a fost descăr­cată de circa 50.000 de persoane, iar ținta companiei este ca până la sfârșitul anului să ajungă să livreze 150.000 de produse.

Pentru mai multă eficiență, cei mai mulți dintre colaboratorii Glovo fac li­vrarea cu bicicletele, însă există și persoane care fac acest serviciu cu scuterele și chiar cu mașinile. Și asta pentru că este aproape imposibil ca livrările cu bicicleta să fie făcute în timp util, de la un capăt în altul al orașului, pe distanțe ceva mai mari. Potrivit lui Răcariu, colaboratorii care își pun mașinile la bătaie sunt în general pensionari care acceptă să facă servicii de curierat pentru un venit suplimentar.

Glovo ia în calcul și extinderea în orașe de cel puțin 200.000 de locuitori, primele pe listă fiind cele care au o dezvoltare mai rapidă, cum sunt Cluj-Na­poca, Timișoara, Iași sau Craiova. Deo­camdată însă, Glovo se concentrează pe piața din Capitală, unde livrările de mâncare sunt un business din ce în ce mai bun, lucru confirmat și de platformele online noi apărute pe acest segment, cum sunt Uber Eats, Deliv.ro, Takeaway ori Food Panda.

Însă pentru a rămâne pe piață, o astfel de platformă trebuie să țină pasul cu ten­dințele consumatorilor, dar și cu evoluția tehnologiei. Iar Uber și testele sale cu ma­șini autonome rămân și în acest caz exemplul cel mai bun.

Banii din online

Apariția tot mai multor platforme de servicii și comerț online confirmă creșterile cu circa 10% pe an ale pieței locale de e-commerce.

• COMPORTAMENT. Plata produselor și serviciilor online a cunoscut anul trecut cea mai mare creștere, de 12-14%.
• ESTIMARE. Piața româ-nească de e-commerce a ajuns anul trecut la 2,8 miliarde de euro, pentru 2018 așteptându-se o creștere la trei miliarde de euro.
• GADGETURI. Odată cu evoluția telefoanelor inteligente, aproximativ 70% din comenzile online sunt plasate de pe smartphone, în detrimentul desktop-ului. Potrivit GpeC, 66% din platformele pe care se fac comenzi online sunt optimizate pentru accesul de pe dispozitive mobile.
• TENDINȚE. Anul trecut, patru din zece cumpărători online au făcut cumpărături online cel puțin o singură dată pe lună.
• GLOBAL. Pe plan mondial, valoarea cumpărăturilor online a fost anul trecut de circa 593 de miliarde de euro, față de 523 de miliarde de euro în 2016. Cel mai mare avans a fost înregistrat în Europa de Est, de circa 21%, potrivit estimărilor e-Commerce Fondation.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney