Analiză NewMoney: Ce se va întâmpla cu leul în perioada următoare

Alexandra Pele 22/09/2020 | 10:47 Financiar
Analiză NewMoney: Ce se va întâmpla cu leul în perioada următoare

Evoluția leului a stârnit îngrijorări în această toamnă, însă ecu­a­ția e com­plexă, iar rezultatul ei depinde de multe variabile la nivel inter­na­țional.

Deprecierea leului de la începutul lunii septembrie, când moneda națională a „spart“ pragul psihologic de 4,85 lei/euro, a readus în discuție vulnerabilita­tea economiei locale, într-un context in­ter­național complicat, marcat de eforturi însemnate de relansare a activității în urma șocului generat de pandemie.

O ajustare a perspectivei indică însă o situație foarte diferită. De la începutul anu­lui, leul s-a depreciat cu doar 1,6% față de euro, semnificativ mai puțin decât alte monede din regiune. Forintul a pierdut 8,8% în fața monedei europene, iar zlotul, 4,5%. Procentul mic din România este și o consecință a politicii Băncii Naționale a României (BNR), de flotare controlată a leului – moneda este lăsată liberă, însă banca centrală in­tervine pentru a tempera vârfurile. „Di­rec­ția este cea determinată de situația de criză eco­nomică pe care o parcurgem și de aceea avem depreciere“, a explicat Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, adău­gând că scăderea înregistrată de la începutul anului intră în sfera normalului.

Evoluția de luna aceasta poate fi pusă pe seama unei conjuncturi regionale, o retragere temporară a investitorilor din țările considerate riscante, o migrare a capitalului către active mai stabile, într-o perioadă marcată de incertitudini mari. Ten­dința de depreciere a leului are însă alte explicații. „Prețurile au tendința legică să penduleze către valori în jurul cărora se împacă oferta cu cererea“, nota Adrian Vasi­lescu, consilier BNR pe pro­bleme de strategie, într-un comentariu pu­blicat în contextul deprecierii leului.

Acest mecanism, explica el, acționează și pe piața valutară, „unde contează întâi și întâi câtă valută e cerută, câtă monedă locală e oferită la schimb, până unde a urcat deficitul balanței comerciale și al contului curent. Aici sunt cauzele obiective ale dinamicii leului, cele de dinaintea zilei de luni 7 septembrie 2020; și ale celor din săp­tămânile, lunile viitoare, din anii viitori“.

Deficit de pandemie

Deficitele ge­mene – cel bugetar și cel de cont curent – reprezintă etalonul după care investitorii evaluează „forța“ unei monede. Iar dacă în cazul celui dintâi s-au făcut concesii la nivel european, oficialii de la Bruxelles suspendând ținta de 3% din produsul intern brut (PIB) pe durata pandemiei, cel de-al doilea continuă să plaseze România într-o poziție nefavorabilă.

Deficitul de cont curent ilustrează în esență diferența dintre intrările și ieșirile de valută dintr-o țară. Un deficit mare sem­na­lează faptul că o economie nu atrage suficient capital care să compenseze importurile. Cele mai recente date centrali­zate de BNR indică un deficit de cont cu­rent al balanței de plăți de aproape cinci miliarde de lei în primele șapte luni din 2020, cu aproape 20% mai redus decât cel din aceeași perioadă a anului trecut.

„Ajustarea deficitului de cont curent în primele șapte luni din 2020 a fost deter­minată de majorarea excedentului balanței comerciale cu servicii și balanței veniturilor secundare și de diminuarea deficitului balanței veniturilor primare“, precizează Andrei Rădulescu, director al departamentului de Analiză Macroeconomică din ca­drul Băncii Transilvania, într-o notă trans­misă investitorilor.

Deși România și-a crescut „exporturile de servicii“ în această perioadă (mai de­grabă și-a redus importurile, pe fondul blo­cării activității economice la nivel global), deficitul balanței comerciale de bunuri a crescut în primele șapte luni cu 6,7%, la peste zece miliarde de euro. Cu alte cu­vinte, diferența dintre importuri și exporturi s-a adâncit. Un alt indicator cu impact asupra cursului de schimb îl reprezintă volumul inves­tițiilor străine directe. Acestea s-au ridicat la 1,3 miliarde de euro în pe­rioada ianuarie-iulie, în scădere cu 60% față de 2019. O veste bună o reprezintă însă accelerarea investițiilor străine din iulie, care semnalează o potențială ieșire din ciclul economic ge­ne­rat de pandemie.

Prognoze

Cu toate că deficitul de cont curent se va ameliora, prognozele nu sunt favorabile Româ­niei. Estimarea făcută de Erste Group Research este de -3,5% din PIB, față de -2,6% în Slovacia, -2,1% în Ungaria, și -1,5% în Cehia. Polonia și Slovenia sunt creditate cu excedente de cont curent de 1,6%, respectiv 2,4% din PIB.

Analiștii CFA România anticipează că leul se va deprecia în următorul an până la 4,95 lei/euro. Președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, întrevede o depreciere gra­duală a leului de 1-3% pe an. Analiștii Băncii Tran­silvania se așteaptă ca media cursului va­lutar în perioada 2020-2022 să fie de 4,90 lei/euro. Pe ani, BT se așteaptă la „continuarea tendinței de creștere gra­duală pentru cursul mediu anual până la 4,84 lei/euro în 2020, 4,89 în 2021 și 4,97 lei/euro în 2022“. Cei mai pesimiști sunt spe­cialiștii Erste, care anticipează o depreciere a leului către nivelul de 4,9 în trimestrul următor și o va­riație între 4,92 și 4,95 lei/euro în primele trei trimestre din 2021.

Tendința de depreciere constantă a leului în raport cu euro nu este nouă. La sfâr­șitul lui 2019, prognozele internaționale cu privire la evoluția leului nu erau cu mult di­ferite. Analiștii chestio­nați de Reuters indicau, înainte de pandemie, o depreciere a leului de 1,5% în acest an, până la nivelul de 4,85 lei/euro, cea mai sla­bă evoluție din Europa Centrală și de Est.

Contextul internațional

Evoluția principalelor valute este complicată și la nivel internațional. În Europa au început să apară îngrijorări în legătură cu creșterea monedei europene. Euro s-a apreciat cu 12% față de dolar în cele cinci luni de la debutul pandemiei, ajungând la 1,2 dolari/euro la începutul lunii septembrie, cel mai ridicat nivel al ultimilor doi ani. Investitorii sunt de părere că tendința se va menține.

„Cursul de schimb euro-dolar contează“, a declarat economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane, citat de Bloomberg la începutul lunii septembrie, un comentariu care a calmat ușor aprecierea monedei europene. „Dacă există forțe care mișcă rata euro-dolar, acest lucru afectează previziunile noastre cu privire la evoluția economiei globale și europene, care la rândul său afectează deciziile de politică monetară“, a adăugat el.

Aprecierea euro poate fi privită și ca o con­secință a deprecierii dolarului, care se află în prezent la cel mai redus nivel al ulti­milor doi ani în raport cu majoritatea valutelor importante. Paradoxal, declinul dola­ru­lui poate fi perceput și ca un sem­nal de creștere a încrederii in­vestitorilor, reflectând o inversare a ten­dinței aces­tora de a investi în perioade tul­buri în active americane (așa-numitele blue chips), este de pă­rere Isabel Schnabel, mem­bră în boardul Băncii Centrale Europene (BCE).

În plus, recenta decizie a Rezervei Fe­de­rale din SUA de a ținti inflația medie și implicit de a tolera dobânzi mai mici pentru o perioadă mai lungă, pentru a stimula creș­terea prețurilor, înseamnă că moneda americană va fi predispusă la deprecieri.

Evoluția monedei europene este însă de natură să îngrijoreze, având în vedere de­pendența celor 19 state ale zonei euro de comerțul exterior. O monedă mai puter­nică afectează competitivitatea exporturilor și are un efect deflaționist asupra pre­țurilor prin ieftinirea importurilor. Tocmai de aceea, mulți specialiști avertizează cu privire la posibilitatea unui război valutar.

Pe această scenă mare, leul este un ju­cător mic. Tendința sa continuă de depreciere oferă economiei locale un suflu de com­petitivitate, deși mulți ar prefera ca aceasta să fie obținută pe alte căi.

Ce, cât, cum

Piața valutară funcționează după regulile cererii și ofertei, însă leul mai primește din când în când un ajutor din partea Băncii Naționale a României.

  • Ieșiri. Importurile sunt de departe punctul nevralgic al balanței comerciale și, implicit, al contului curent din România. Pandemia a corectat ușor această ten­dință, dar, chiar și în contextul blocării activității econo­mice, importurile au conti­nuat să genereze deficite în contul curent.
  • Intrări. Printre cele mai importante surse de capital se numără fondurile europene, investițiile străine directe și bunurile și serviciile exportate de România. Țara noastră este însă singura din regiune cu fluxuri de capital stabil negative.
  • Intervenție. BNR intervine pentru a „corecta“ anumite evoluții pe piața valutară. Rezerva la dispo­ziția băncii centrale îi permite să influențeze cursul, însă ajustările nu au cum să țină pasul cu tendința constantă de depreciere fără riscul de a epuiza rezerva.
  • Dimensiune. Piața valu­tară din România a înregistrat în 2019 un volum mediu zilnic al tranzacțiilor de circa 1,64 miliarde de euro, în creș­tere cu 6,4% față de anul anterior.

Acest articol a aparut în numărul 99 al revistei NewMoney

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.