Analiză NewMoney: Ce se va întâmpla cu leul în perioada următoare
Evoluția leului a stârnit îngrijorări în această toamnă, însă ecuația e complexă, iar rezultatul ei depinde de multe variabile la nivel internațional.
Deprecierea leului de la începutul lunii septembrie, când moneda națională a „spart“ pragul psihologic de 4,85 lei/euro, a readus în discuție vulnerabilitatea economiei locale, într-un context internațional complicat, marcat de eforturi însemnate de relansare a activității în urma șocului generat de pandemie.
O ajustare a perspectivei indică însă o situație foarte diferită. De la începutul anului, leul s-a depreciat cu doar 1,6% față de euro, semnificativ mai puțin decât alte monede din regiune. Forintul a pierdut 8,8% în fața monedei europene, iar zlotul, 4,5%. Procentul mic din România este și o consecință a politicii Băncii Naționale a României (BNR), de flotare controlată a leului – moneda este lăsată liberă, însă banca centrală intervine pentru a tempera vârfurile. „Direcția este cea determinată de situația de criză economică pe care o parcurgem și de aceea avem depreciere“, a explicat Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, adăugând că scăderea înregistrată de la începutul anului intră în sfera normalului.
Evoluția de luna aceasta poate fi pusă pe seama unei conjuncturi regionale, o retragere temporară a investitorilor din țările considerate riscante, o migrare a capitalului către active mai stabile, într-o perioadă marcată de incertitudini mari. Tendința de depreciere a leului are însă alte explicații. „Prețurile au tendința legică să penduleze către valori în jurul cărora se împacă oferta cu cererea“, nota Adrian Vasilescu, consilier BNR pe probleme de strategie, într-un comentariu publicat în contextul deprecierii leului.
Acest mecanism, explica el, acționează și pe piața valutară, „unde contează întâi și întâi câtă valută e cerută, câtă monedă locală e oferită la schimb, până unde a urcat deficitul balanței comerciale și al contului curent. Aici sunt cauzele obiective ale dinamicii leului, cele de dinaintea zilei de luni 7 septembrie 2020; și ale celor din săptămânile, lunile viitoare, din anii viitori“.
Deficit de pandemie
Deficitele gemene – cel bugetar și cel de cont curent – reprezintă etalonul după care investitorii evaluează „forța“ unei monede. Iar dacă în cazul celui dintâi s-au făcut concesii la nivel european, oficialii de la Bruxelles suspendând ținta de 3% din produsul intern brut (PIB) pe durata pandemiei, cel de-al doilea continuă să plaseze România într-o poziție nefavorabilă.
Deficitul de cont curent ilustrează în esență diferența dintre intrările și ieșirile de valută dintr-o țară. Un deficit mare semnalează faptul că o economie nu atrage suficient capital care să compenseze importurile. Cele mai recente date centralizate de BNR indică un deficit de cont curent al balanței de plăți de aproape cinci miliarde de lei în primele șapte luni din 2020, cu aproape 20% mai redus decât cel din aceeași perioadă a anului trecut.
„Ajustarea deficitului de cont curent în primele șapte luni din 2020 a fost determinată de majorarea excedentului balanței comerciale cu servicii și balanței veniturilor secundare și de diminuarea deficitului balanței veniturilor primare“, precizează Andrei Rădulescu, director al departamentului de Analiză Macroeconomică din cadrul Băncii Transilvania, într-o notă transmisă investitorilor.
Deși România și-a crescut „exporturile de servicii“ în această perioadă (mai degrabă și-a redus importurile, pe fondul blocării activității economice la nivel global), deficitul balanței comerciale de bunuri a crescut în primele șapte luni cu 6,7%, la peste zece miliarde de euro. Cu alte cuvinte, diferența dintre importuri și exporturi s-a adâncit. Un alt indicator cu impact asupra cursului de schimb îl reprezintă volumul investițiilor străine directe. Acestea s-au ridicat la 1,3 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie, în scădere cu 60% față de 2019. O veste bună o reprezintă însă accelerarea investițiilor străine din iulie, care semnalează o potențială ieșire din ciclul economic generat de pandemie.
Prognoze
Cu toate că deficitul de cont curent se va ameliora, prognozele nu sunt favorabile României. Estimarea făcută de Erste Group Research este de -3,5% din PIB, față de -2,6% în Slovacia, -2,1% în Ungaria, și -1,5% în Cehia. Polonia și Slovenia sunt creditate cu excedente de cont curent de 1,6%, respectiv 2,4% din PIB.
Analiștii CFA România anticipează că leul se va deprecia în următorul an până la 4,95 lei/euro. Președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, întrevede o depreciere graduală a leului de 1-3% pe an. Analiștii Băncii Transilvania se așteaptă ca media cursului valutar în perioada 2020-2022 să fie de 4,90 lei/euro. Pe ani, BT se așteaptă la „continuarea tendinței de creștere graduală pentru cursul mediu anual până la 4,84 lei/euro în 2020, 4,89 în 2021 și 4,97 lei/euro în 2022“. Cei mai pesimiști sunt specialiștii Erste, care anticipează o depreciere a leului către nivelul de 4,9 în trimestrul următor și o variație între 4,92 și 4,95 lei/euro în primele trei trimestre din 2021.
Tendința de depreciere constantă a leului în raport cu euro nu este nouă. La sfârșitul lui 2019, prognozele internaționale cu privire la evoluția leului nu erau cu mult diferite. Analiștii chestionați de Reuters indicau, înainte de pandemie, o depreciere a leului de 1,5% în acest an, până la nivelul de 4,85 lei/euro, cea mai slabă evoluție din Europa Centrală și de Est.
Contextul internațional
Evoluția principalelor valute este complicată și la nivel internațional. În Europa au început să apară îngrijorări în legătură cu creșterea monedei europene. Euro s-a apreciat cu 12% față de dolar în cele cinci luni de la debutul pandemiei, ajungând la 1,2 dolari/euro la începutul lunii septembrie, cel mai ridicat nivel al ultimilor doi ani. Investitorii sunt de părere că tendința se va menține.
„Cursul de schimb euro-dolar contează“, a declarat economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane, citat de Bloomberg la începutul lunii septembrie, un comentariu care a calmat ușor aprecierea monedei europene. „Dacă există forțe care mișcă rata euro-dolar, acest lucru afectează previziunile noastre cu privire la evoluția economiei globale și europene, care la rândul său afectează deciziile de politică monetară“, a adăugat el.
Aprecierea euro poate fi privită și ca o consecință a deprecierii dolarului, care se află în prezent la cel mai redus nivel al ultimilor doi ani în raport cu majoritatea valutelor importante. Paradoxal, declinul dolarului poate fi perceput și ca un semnal de creștere a încrederii investitorilor, reflectând o inversare a tendinței acestora de a investi în perioade tulburi în active americane (așa-numitele blue chips), este de părere Isabel Schnabel, membră în boardul Băncii Centrale Europene (BCE).
În plus, recenta decizie a Rezervei Federale din SUA de a ținti inflația medie și implicit de a tolera dobânzi mai mici pentru o perioadă mai lungă, pentru a stimula creșterea prețurilor, înseamnă că moneda americană va fi predispusă la deprecieri.
Evoluția monedei europene este însă de natură să îngrijoreze, având în vedere dependența celor 19 state ale zonei euro de comerțul exterior. O monedă mai puternică afectează competitivitatea exporturilor și are un efect deflaționist asupra prețurilor prin ieftinirea importurilor. Tocmai de aceea, mulți specialiști avertizează cu privire la posibilitatea unui război valutar.
Pe această scenă mare, leul este un jucător mic. Tendința sa continuă de depreciere oferă economiei locale un suflu de competitivitate, deși mulți ar prefera ca aceasta să fie obținută pe alte căi.
Ce, cât, cum
Piața valutară funcționează după regulile cererii și ofertei, însă leul mai primește din când în când un ajutor din partea Băncii Naționale a României.
- Ieșiri. Importurile sunt de departe punctul nevralgic al balanței comerciale și, implicit, al contului curent din România. Pandemia a corectat ușor această tendință, dar, chiar și în contextul blocării activității economice, importurile au continuat să genereze deficite în contul curent.
- Intrări. Printre cele mai importante surse de capital se numără fondurile europene, investițiile străine directe și bunurile și serviciile exportate de România. Țara noastră este însă singura din regiune cu fluxuri de capital stabil negative.
- Intervenție. BNR intervine pentru a „corecta“ anumite evoluții pe piața valutară. Rezerva la dispoziția băncii centrale îi permite să influențeze cursul, însă ajustările nu au cum să țină pasul cu tendința constantă de depreciere fără riscul de a epuiza rezerva.
- Dimensiune. Piața valutară din România a înregistrat în 2019 un volum mediu zilnic al tranzacțiilor de circa 1,64 miliarde de euro, în creștere cu 6,4% față de anul anterior.
Acest articol a aparut în numărul 99 al revistei NewMoney