Adamescu și Patriciu: cinci coincidențe izbitoare

Când vine vorba de finalul vieții, în cazul oamenilor de afaceri Dinu Patriciu și Dan Adamescu constatăm cât de reală este sintagma „banii nu aduc fericirea”.

Au avut parte de o tinerețe frumoasă, au trăit momente de glorie, au speculat oportunitățile capitalismului românesc, s-au aflat pe podium ca cei mai bogați români, dar au avut parte de probleme cu justiția, iar moartea a survenit în urma unor grave probleme de sănătate. Așa s-ar traduce în doar câteva vorbe viața celor doi miliardari români Dinu Patriciu și Dan Adamescu, primul decedat în 2014, iar al doilea în noaptea de 23 spre 24 decembrie 2017. De remarcat este că cei doi au avut în portofolii unele domenii de afaceri asemănătoare, cum ar fi construcțiile și media. Au fost și competitori pentru cumpărarea societății Astra Asigurări. În 2001, Dinu Patriciu alături de Sorin Ovidiu Vântu au concurat cu Adamescu pentru preluarea de la stat a companiei de asigurări Astra. Dan Adamescu a câștigat atunci această competiție, însă acum nici el, nici Patriciu și nici societatea de asigurări Astra nu mai sunt.

1. În jurul miliardului de euro

Dinu Patriciu și Dan Adamescu au fost în concurență ani de-a rândul pentru titlul de del mai bogat român. Norocul a fost de partea lui Dinu Patriciu care și-a rezervat primul loc mai mulți ani. Afacerile lui Dan Adamescu i-au rezervat însă omului de afaceri ultimul loc al podiumului. În 2010, Dinu Patriciu ocupa primul loc în Forbes 500 cu o avere estimată la circa 2,3 miliarde de euro. În 2009 vânduse și ultima parte din acțiunile pe care le mai deținea la Rompetrol. În același an, Dan Adamescu împărțea locul al treilea, alături de Ioan Niculae cu aproape un miliard de euro fiecare. Era anul în care compania Astra, controlată de omul de afaceri, era liderul pieței de asigurări.

Citiți și: A murit milionarul care deținea multe din simbolurile economiei lui Ceaușescu

În 2011 se repetă situația din anul precedent. Dinu Patriciu „sărăcește” cu circa 100 de milioane de euro, iar Forbes 500 îi estimează averea la 2,1 – 2,2 miliarde de euro. Afacerile lui Patriciu șchiopătau, cea mai vizibilă fiind intrarea în insolvență a proiectului de retail Mic.ro. Începutul declinului companiei de asigurări Astra se vede și în buzunarele lui Dan Adamescu. Acesta este cotat cu o avere de 900 – 950 de milioane de  euro și împarte locul al treilea cu același Ioan Niculae.

Anul 2012 nu a fost unul bun nici pentru Patriciu și nici pentru Adamescu. Amândoi au înregistrat pierderi, cele mai mari fiind resimție de Dinu Patriciu. Afacerea Mic.ro a falimentat, iar trustul de presă Adevărul Holding a fost vândut către Cristian Burci. Patriciu mai era cotat cu circa 800 – 900 de milioane de euro. La rândul lui, Dan Adamescu avea să înregistreze mari pierderi în ceea ce privește afacerile din asigurări, însă avea speranțe în revenirea construcțiilor. Averea acestuia a scăzut până la 700 – 730 de milioane de euro.

În 2013, Dinu Patriciu nu se mai apropie de podiumul miliardarilor, însă Dan Adamescu își asigură poziția a doua, după Ioan Niculae, cu circa 900 de milioane de euro.

2. Moguli media

Cei doi oameni de afaceri dețineau două dintre cele mai cunoscute branduri din presa românească. România Liberă, în cazul lui Adamescu, și Adevărul, în ceea ce-l privește pe Patriciu. România Liberă era și una dintre cele mai populare publicații din perioada comunistă, în timp ce Adevărul continua destinele altei gazete influente înainte de 1989, Scânteia.

România Liberă a fost relansat în 1990 sub conducerea lui Petre Mihai Băcanu. Dan Adamescu a ajuns pentru prima oară la România Liberă în perioada 1992-1993, dar în urma unor majorări de capital a fost înlăturat din acționariat. Nu a renunțat la ideea de a prelua prestigiosul cotidian, iar în 2004 se asociază cu grupul german Waz care cumpărase România Liberă. Ulterior, Adamescu a preluat întregul control al publicației prin Medien Holding. Până în 2010, România Liberă are parte de momente bune pe scena presei, iar odată cu problemele financiare ale patronului, ziarul intră în declin, ca în prezent să fie susținut cu mari eforturi de fiul lui Adamescu, Alexander.

Dinu Patriciu a intrat în zona „moguilor de presă” în 2006 după ce a înființat Adevărul Holding, în jurul publicației cu același nume. În comarație cu Adamescu, Patriciu a investit mai mulți bani în trust și a dezvoltat mai multe produse de presă. Principalul produs era ziarul Adevărul, care se plasa în zona presei de calitate, în timp ce cotidianul Click acoperea zona mediei tabloide. Până la începutul lui 2010,  Adevărul se află în plină ascensiune, însă investițiile neinspirate ale lui Patriciu, dar și criza aduc declinul în trustul lui Patriciu. În 2012, după doi ani cu probleme, perioadă în care  a fost declarată și insolvența Adevărul Holding, afacerea este vândută către un alt investitor din zona media, Cristian Burci.

3. Apetitul pentru imobiliare

Patriciu și Adamescu sunt activi și în zona afacerilor imobiliare. Dinu Patriciu dezvoltă după 1989 două companii. SC Alpha Construcții și Investiții imobiliare SA – firmă specializată în proiecte de arhitectură. Informațiile despre activitățile derulate de Patriciu prin Alpha Construcții sunt destul de rare. Ies în evidență însă achiziții masive de terenuri făcute prin această societate și mai multe asocieri cu companii de stat. Prin Alpha, Patriciu începe să dezvolte mai multe proiecte imobiliare în nordul a orașului, în special în zonele Școala Herăstrău și Străulești. Alpha Construct este compania care îi aduce lui Dinu Patriciu și primul milion de dolari, după ce a construit și a vândut atât proiecte rezidențiale, cât și spații moderne de birouri.

Dan Adamescu a văzut și el potențialul pieței imobiliare din România și a înființat după 1990, la revenirea în țară din Germania, compania Mega Construct. În anii `90 a reușit să achiziționeze hotelul Modern din centrul Capitalei, pe care ulterior l-a transformat în imobil de birouri, Modern Business Center. În 1997 a înființat compania Baumeister, alături de omul de afaceri german Michael Dietrich, iar Mega Construct rămânea să se ocupă de afacerile din sectorul energetic. Ulterior, Adamescu a reușit să preia întregul control asupra Baumeister, prin companiile sale Nova Group Investment și grupul hotelier Modern.

4. Relațiile cu străinătatea

Cei doi oameni de afaceri nu au plecat de la zero. Au dobândit experiență și spirit capitalist în urma activităților desfășurate în străinătate înainte de 1989. Dinu Patriciu a avut posibilitatea să lucreze în afara țării cu sprijinul statului român, în timp ce Adamescu, după ce a rămas în Germania în 1978, și-a pus pe picioare propria afacere. Interesant este că el nu a fost deranjat în anii de antreprenoriat în Germania de fosta securitate.

Dinu Patriciu a absolvit Arhitectura în 1975 și a obținut un post de arhitect la Institutul de Proiectări al Ministerului Comerțului Exterior. După trei ani, este admis ca asistent universitar la Arhitectură. Ulterior, Patriciu a câștigat, alături de alți colegi, un conscurs de arhitectură pentru construcția unui palat la Abu Dhabi, pentru fiul șeicului Reza. Au urmat apoi mai multe proiecte desfășurate între 1984 și 1990 în Emiratele Arabe Unite. Aici a dobândit experiența în domeniul imobiliar.

Dan Adamescu a revenit în România în 1990, după ce timp de zece ani a avut propria afacere cu importuri de electronice în Germania. Absolvent al Facultății de Comerț de la ASE, Adamescu a devenit la 25 de ani adjunct al șefului Agenției de Importuri din Comerțul Exterior. În 1978 i se aprobă o operație complicată în fosta Germanie Federală. A rămas acolo și a intrat în afaceri. În timp a ajuns reprezentant exclusiv pentru Europa Centrală și de Est al unor mari producători japonezi, ca Panasonic sau JVS. În 1990 a revenit în România și a început să-și clădească imperiul cu afacerea Mega Vision.

5. Sfârșit de drum tragic

Ultimele clipe ale vieții îi găsesc pe Patriciu și pe Adamescu în situații delicate pe toate planurile. Amândoi sunt grav bolnavi, cu probleme în justiție, dar și cu afacerile în declin.

Dinu Patriciu a murit în 2014, la 64 de ani, la Londra, în urma unei boli grave, după ce a suferit, inițial, un transplant de ficat. Decesul lui Patriciu a lăsat în urmă mai multe discuții. În primul rând, familia a fost  cea care a avut mai multe lucruri de împărțit. Averea omului de afaceri a fost disputată între cele două fiice din prima căsătorie, soție și fiul vitreg. Mai mult, în urma lui Patriciu au rămas și dosarele din justiție. Acesta a intrat în atenția procurorilor după ce a preluat compania Rompetrol în 1998. Împotriva lui Dinu Patriciu a început urmărirea penală pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani. Totul a culminat cu reţinerea lui, în mai 2005, după audieri maraton de 40 de ore. În acest dosar a fost achitat, chiar dacă pedeapsa cerută de procurori a fost de 20 de ani de închisoare. În 2006 lui Patriciu i se mai deschisese un dosar, pentru manipularea pieței de capital.

Sfârșitul vieții îl găsește pe Patriciu și cu afacerile în declin. Vânduse Adevărul Holding, mai multe businessuri au falimentat, iar faima de cel mai bogat om din România intrase într-un con de umbră.

După moarte, în familia milionarului s-a declanșat un adevărat război pentru avere. Ultima soție le-a acționat în judecată pe Sabina Patriciu (cea de a doua soție) și pe fetele omului de afaceri, Ana și Maria Patriciu. După procese de aproape doi ani de zile, acțiunea a fost respinsă de instanță, iar moștenitorii s-au înțeles pe cale amiabilă.

Situația a fost delicată și pentru Dan Adamescu în ultimele clipe de viață. A lăsat în urmă unul dintre cele mai mari falimente din România, cel al societății de asigurări Astra. Afacerile erau în declin, iar omul de afaceri fusese condamnat la patru ani și patru luni de închisoare. În ultima perioadă, Adamescu a fost în război deschis cu fosta soție, Carmen Palade, președinte al Consiliului de Administrație al Unirea Shopping Center. Ce doi au divorțat oficial în iunie 2016. Problemele însă au rămas. Carmen Palade nu a mai fost dorită la conducerea Consiliului de Administrație de compania Nova Group, al cărei președinte este fiul lui Dan Adamescu, Alexander Adamescu. „The Nova Group (TNG), care deţine aproximativ 74% din acţiuni, a încercat să obțină o întrunire a acţionarilor, pentru a o elibera pe Carmen Palade din funcție şi pentru a nominaliza un înlocuitor al acesteia în Consiliul de Administraţie. Începând cu 23 martie 2016, TNG România a solicitat în mod repetat întrunirea adunării generale a asociaților, însă Carmen Palade a refuzat să facă acest lucru, blocând definitiv compania și înlăturând toate eforturile de a o elibera din funcție”, se arăta într-un comunicat din octombrie 2016, transmis de compania care controlează Unirea Shopping Center.

Ca în cazul Patriciu, și evoluția disputelor legate de averea lui Adamescu se așteaptă a fi una cu scântei. Cu atât mai mult cu cât după declinul mai multor afaceri, averea lui Dan Adamescu nu mai este la valoarea la care era cotată în urmă cu câțiva ani, în topuri.