A vrut să dezvolte o afacere pe zona de fashion, însă a cunoscut succesul cultivând legume bio

După ce a renunțat la un business din zona de fashion, Mihaela Buligoanea a dezvoltat una dintre cele mai mari fer­me ecologice de legume din apro­pierea Capitalei. Legumele sale sunt fericite și se pregătesc pentru export.

Acest articol a apărut în numărul 58 (4– 17 februarie 2019) al revistei NewMoney

Mihaela Buligoanea (44 de ani) poartă cu ea curajul omului de business care ar lua-o de la început fără nicio ezitare dacă drumul pe care a ales să meargă nu se mai po­trivește cu idealurile sale. Lucrul acesta și l-a demonstrat deja acum mai bine de zece ani, când, proaspăt ieșită dintr-o cor­porație, a deschis împreună cu o prie­tenă un concept store dedicat designerilor ro­mâni, chiar în centrul Capitalei. Însă pasiunea pentru modă, transpusă în această afacere, a ținut doar doi ani. „Mă obseda să fac ceva ce îmi place, iar aici nu mă mai regăseam“, își amintește ea astăzi despre principalul motiv care a dus la această ruptură.

În plus, pentru că afacerea fusese înce­pută undeva prin 2007-2008, odată cu pri­mele semne ale crizei, și cum nici piața nu era suficient de matură – existau doar câteva boutique-uri care promovau desig­nerii români –, cumulate cu o chirie mult prea mare a spațiului, Mihaela Buligoanea a știut atunci că trebuie să facă ceva nou. Așa începe povestea Legume(lor) Fericite cultivate în Tărtășești, județul Dâmbovița (aproape de București), un business care a ajuns astăzi în top trei jucători pe segmentul fermelor ecologice certificate din apropierea Capitalei.

Cu un rulaj de 150.000-200.000 de euro anual, Mihaela Buligoanea vrea să facă anul acesta – „sau într-un viitor apropiat“ – o mișcare îndrăzneață: să exporte în Europa Centrală. Cereri există deja, mai rămâne ca planurile de pe hârtie să se po­trivească perfect cu strategia de business pe care o aplică.

PERSONALIZARE ȘI CERTIFICARE. Timp de un an după ce a ieșit din prima afacere, Mihaela Buligoanea a căutat idei, a citit, s-a documentat despre diverse teme care aveau legătură cu antreprenoriatul, până când, împreună cu soțul său, Florin, a decis să înființeze o fermă pentru culturi ecologice de legume și fructe pe un teren pe care îl dețineau în Tărtășești, unde își construiseră și casa. Se întâmpla prin 2011-2012. A început timid, pe o su­prafață mică, și, încă din primii doi ani (perioadă în care investițiile au ajuns la apro­ximativ 30.000 de euro), s-a extins, anul acesta ur­mând să ajungă la 11 hectare.

Și tot prin 2012 – povestește antreprenoarea –, a înființat magazinul online legu­mefericite.ro, care a adus un avantaj considerabil față de cei care, deși cultivau organic, nu aveau la acea vreme un astfel de instrument de promovare. „Fiecare comandă e personalizată, clienții își aleg produsele în funcție de nevoile pe care le au, iar livrările se fac după-amiaza și seara“, spune ea. Valoarea medie a co­șu­lui de cumpărături este astăzi de 150 de lei, cu peste 2.000 de clienți înregistrați până acum, dintre care cei mai mulți sunt fideli. Afacerea s-a construit și pe comunicarea cu acești clienți despre toate produsele din portofoliu, mulți fă­când confuzie între culturile ecologice și culturile naturale.

Practic, există trei modalități principale de cultivare: convențională, naturală și biologică (ecologică sau organică).

Cultivarea convențională este un procedeu practicat la scară largă în România și în care se folosesc pesticide, îngrășă­minte chimice, stimulatori etc. În cultivarea naturală nu se utilizează tratamente chimice, dar producătorii nu sunt certifi­cați, astfel că nu sunt verificați, putând să arendeze teren pentru cultivare fără să se controleze utilizarea anterioară a terenului și să se facă sau nu rotația culturilor. Cultivarea de tip bio este certificată de către un organism acreditat și respectă regulamentele europene.

Odată certificat, producătorul se află într-un proces continuu de monitorizare. „Noi am intrat în categoria cultivatorilor de fructe și legume bio certificați înce­pând cu 2014 și am crescut în mod gra­dual suprafața“, mai spune antreprenoarea.

Potrivit datelor companiei, din totalul producătorilor de alimente naturale din jurul Bucureștiului care dețin astăzi și ma­gazine online, doar circa 30% au certificare bio. Restul de 70% sunt în curs de cer­tificare sau cultivă fără a utiliza pesticide. Printre numele cunoscute pe piața produselor bio-organice se află și companii precum Biocorner, Pădurea cu Legume sau Biodumbrava.

CREȘTERI NATURALE. Până acum, Mihaela Buligoanea a investit în legumele sale fericite un total de aproximativ 150.000 de euro, fără a calcula și valoarea terenului, cu o marjă de profit de 10% în perioadele bune.

„De exemplu, anul trecut, afacerea a avut o scădere ușoară față de 2017, din cauza vremii nefavorabile culturilor. Iarna a fost lungă, iar culturile au fost înființate mult mai târziu, aproape de luna mai“, explică Mihaela Buligoanea.

Printre altele, investițiile au mers și în mai multe solare, în îngrășăminte naturale (care înseamnă circa 8.000 de euro anual), dar și în tot felul de soiuri de legume, cum ar fi broccoli, kale, hrean, creson, gulie, spanac, păpădie etc. De asemenea, există o livadă de pomi fructiferi, dar și mici plantații de zmeură, căpșuni și mure.

În general, producția e sezonieră într-o astfel de afacere, însemnând cinci-șase luni pe an. Dar „starea vremii nu este singura provocare“, adaugă ea. Una dintre problemele majore de care se lovește este și criza forței de muncă. „În sezon, ajun­gem la 18 persoane, dar este din ce în ce mai greu să găsești oameni. Anul acesta, reformăm echipa și plănuim să creș­tem producția cu 30%.“ Cu precizarea că în planul de creștere este prins și exportul, care înseamnă costuri suplimentare cu transportul și cu utilajele pentru ambalare. Iar numai la un calcul rapid, aceste costuri se apropie de 15.000 de euro.

O altă problemă a fost și rămâne cea a bolilor și a dăunătorilor, greu de stopat fără pesticide sau alte chimicale, ceea ce duce la pierderi foarte mari pentru investitorii din domeniu. Cifrele furnizate de portalul Eurostat arată că în România sunt cultivate în sistem bio aproximativ 150.000 de hectare, adică 1,8% din total, în condițiile în care Bulgaria, o țară cu o populație și o suprafață mult mai mici, are 107.000 de hectare. La polul opus, sunt țări precum Austria, unde 20% din ferme au producții ecologice. Potrivit datelor din piață, țara noastră exportă pe acest segment mai ales cereale și furaje bio în Germania și în țările scandinave.

Un studiu realizat de Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice din Elveția (FIBL) în 23 de ţări est-europene și dat pu­blicității anul trecut arată că România și Polonia înregistrează un declin al su­pra­fețelor certificate ecologic și al operatorilor agricoli din sector, deși ambele se află într-un top 10 realizat în funcție de suprafața totală agricolă ecologică.

Din perspectiva acestor cifre, loc de dezvol­tare există, nu doar pentru legumele fericite de la Tărtășești, ci și pentru orice altă fermă ecologică. Mai rămâne de văzut și cât de interesați sunt românii să renunțe la legumele și fructele tratate cu pesticide pentru cele 100% ecologice, dar mai scumpe cu 50-80%.

REPERE BIO

La nivel european, cifrele arată că aproximativ 45-50% din terenurile folosite pentru agricultură întâm­pină probleme de degradare. Nici România nu stă prea bine.

• Apia. Anul trecut, suma totală alocată prin Măsura 11, privind agricultura ecologică locală, cuprinsă în schema Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), a fost de 236 de milioane de euro.
• Piața. Deși nu există statistici des­pre valoarea pieței locale de produse bio, pe acest segment sunt companii care o estimează undeva sub 50 de milioane de euro, foarte puțin prin comparație cu țări din Europa Occidentală, cu aproape 10.000 de operatori certificați.
• Evoluție. La nivelul UE, culturile ecologice înseamnă aproape 7% din suprafața agricolă, cu perspective de creștere pentru urmă­torii ani. Italia și Spania au, fiecare, în jur de două mili­oane de hectare de culturi ecologice.
• Nou. Ambasadorii UE au adoptat, la finele anului trecut, un acord referitor la noi regle­mentări pentru folosirea pro­duselor fertilizante pe piața europeană. Documentul armonizează standardele pentru îngră­șămintele produse din materii prime organice.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney