Povestea antreprenorului care a început să muncească de la 14 ani, iar doi ani mai târziu a intrat în afaceri pe cont propriu

Dacă unii antreprenori preferă aface­rile nișate, alții, cum ar fi și Eduard Petrescu, sunt mult mai relaxați atunci când au mai multe linii de business.

După ce a tras linie și a socotit veniturile de anul trecut, Eduard Petrescu (38 de ani) a confirmat o cifră de afaceri de circa șase milioane de euro pe 2021 la nivelul grupului său de firme, Eko. Din aceste încasări, cinci milioane de euro au fost generate de serviciile de publicitate pe care compania le oferă, o linie de business care a fost înființată în cursul lui 2020.

În urmă cu aproape doi ani, antreprenorul a observat că afișarea materialelor publicitare pe stâlpi ar putea fi o sursă sigură de venit, însă nu exista nicio reglementare în acest sens. „Timp de 20 de ani, s-a mers la negru“, spune Eduard Petrescu. A luat legătura cu autoritățile și a făcut presiuni pentru legalizarea acestui gen de publicitate. A început cu câteva steaguri amplasate pe stâlpi, iar în doar un an a reușit să atragă companii mari spre acest gen de promovare. „Eu sunt om de vânzări. Am simțit că e nevoie doar de un impuls în piață ca apoi să vină mai mulți clienți și să capete încredere“, adaugă antreprenorul și dă ca exemplu dezvoltatorul imobiliar Nordis, care în momentul de față are aproape 1.000 de astfel de steaguri publicitare pe stâlpii din București, după ce a început cu doar 93.

Deocamdată, Eduard Petrescu practică acest gen de busi­ness doar în Capitală, urmând să negocieze și cu alte autorități locale pentru a amplasa steaguri pe stâlpi și în alte orașe. El estimează întreaga piață locală a afișa­ju­lui stradal la circa 120 de mi­lioane de euro, dar consideră că aceasta poate crește, dacă sunt găsite mai multe soluții de amplasare a mesajelor publicitare.

Serviciile de publicitate stradală le-a început în plină perioadă de restricții de cir­culație. Cea mai mare parte a oamenilor lu­crau de acasă, iar traficul stradal era aproape zero. Principalele canale de distri­buție a mesajelor publicitare erau în mediul online, pe radio și pe TV. Odată cu re­laxarea măsurilor sanitare, a început și re­venirea treptată a traficului. „Ca business, trebuia să exiști și în afara mediului online. Când oamenii ieșeau afară, te vedeau și acolo că ești vizibil fizic“, explică antreprenorul de ce a ales să facă acest business în pandemie. Dacă în primele opt luni a avut doi-trei clienți pe lună, acum înregistrează zilnic acest număr de solicitări.

Dar publicitatea nu este singura linie de business activă a grupului Eko. Compania lui Petrescu este implicată și în distribuția de echipamente și materiale medicale. Eko Group a fost unul dintre principalii furnizori de măști și materiale medicale din perioada pandemiei, atât pentru unitățile sanitare, cât și pentru retail. În ceea ce privește echipamentele medicale, Eko a vândut astfel de aparatură în valoare de 500.000 de euro pentru unul dintre spitalele lui Gigi Becali. Patronul clubului FCSB mai are un proiect pentru construcția unui spital de 150 de mi­li­oane de euro, iar Eko Group negociază și echiparea acestuia. Din 2018 și până acum, de când și-a diversificat liniile de business, Eko Group a furnizat și mo­bilier pentru mai multe lanțuri de farmacii locale.

Pe toate planurile

Eduard Petrescu nu evită să spună că face bani din orice. Grupul său de firme are inclusiv o divizie de recrutare a forței de muncă. Însă mode­lul de business este total diferit față de cel al altor companii de HR din piață. „Suntem axați doar pe recrutarea de zilieri“, mențio­nează antreprenorul. Spune că unul dintre beneficiari a fost Crama Murfatlar, căreia i-a adus zilieri pentru culesul viei, adău­gând că primește cereri pentru acest tip de forță de muncă și de la companiile din construcții.

O altă linie de business din cadrul Eko Group este cea care oferă servicii de cură­țe­nie. Acest departament se adresează ser­viciilor de curățenie pentru clădirile de birouri.

Petrescu mai spune că un alt departament al companiei se ocupă de acti­vități de producție, pe care nu le face cu perso­nal propriu, ci are operațiunile externali­zate către diverse fabrici. Spune că în anii trecuți a produs în acest sistem îm­bră­că­minte, activitate care îi genera circa un mi­lion de euro pe an.

Un alt departament al companiei este destinat amenajărilor interioare. Unul dintre clienți a fost hotelul Marriott din Capi­tală, unde a derulat un proiect-pilot pentru amenajarea unei ca­mere, însă a renunțat la încheierea unui contract pentru că afacerea nu se contura a fi una rentabilă.

Și, nu în ultimul rând, Eko Group are ope­­rațiuni inclusiv în zona serviciilor de peisagistică. Nici pe această linie de business Eduard Petrescu nu are angajați proprii, ci solicită serviciile de care are nevoie de la diverse companii care trebuie să se încadreze într-o serie de bugete fixe.

Pe cont propriu

Eduard Petrescu spune că de la intrarea sa în antreprenoriat a căutat permanent oportunitatea de a face bani și de a crește businessul. Orfan de tată de la vârsta de 9 ani, a început să lu­creze de la 14 ani pentru a-și ajuta familia. Inițial, a fost angajat în perioada va­canțelor de vară de un unchi care importa diverse lucruri din Turcia. Și-a petrecut ast­fel vacanțele până la 16 ani, când unchiul său i-a spus că nu-l mai poate angaja.

A început atunci să meargă chiar el în Turcia, pentru a procura marfă pe cont propriu. Primele achiziții au fost în valoare de câteva sute de dolari. „La început, am plecat cu autobuzul în Turcia și am cum­părat cămăși creponate“, își amintește Eduard Petrescu. A fost momentul în care a văzut că acest gen de comerț îi poate asi­gura venituri decente și a decis să-și des­chidă un magazin în complexul Dra­gonul Roșu, din apropierea Bucureștiului, unde aducea diverse sortimente de îmbră­căminte și încălțăminte, dar și mici produse de uz gospodăresc.

După ce a împrumutat 2.000 de dolari, a pornit să-și caute furnizori în Turcia, iar după câteva deplasări a început să pri­mească marfă pe credit. La magazinul din Dragonul Roșu lucra singur și vindea marfă doar către companii. „Afacerile au mers bine, iar la 21 de ani aveam propriul apartament și mi-am cumpărat și un Mercedes pe care l-am adus din Germania“, mărturisește acum antreprenorul.

De la China la online

Pentru a avea volume mari de vânzări, Petrescu s-a orientat încă de la început către produse ieftine, importând ulterior marfa și din China. În 2014 a decis să-și deschidă și un magazin online. Nu știa prea multe despre acest gen de business, însă în doar câteva săp­tămâni a început să prindă și gustul acestei afaceri, făcând vânzări online doar în sistem business-to-business (B2B).

„Mi-am făcut un magazin online în care am listat toate produsele pe care le aveam, însă am rămas și în offline“, explică Petrescu. În timp, volumele importate de el au ajuns atât de mari, încât a fost nevoit să-și des­chidă la marginea Bucureștiului un depozit de circa 2.000 de metri pătrați.

Petrescu a început Facultatea de Turism și Comerț la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir“, însă nu a mai terminat-o. În schimb, a luat cursuri de business pentru a-și organiza mai bine afacerile. Treptat, a renunțat la produsele ieftine aduse din China și din Turcia, pentru că, spune el, „în­­cepuseră mai mulți să facă acest gen de business“.

În 2018 a închiriat un sediu în zona Aviatorilor, orientându-se către cât mai multe linii de business, inclusiv producție.

Acum a identificat o nouă oportunitate de inves­tiții și intenționează să ridice un complex de case modulare pe un teren de circa 10.000 de metri pătrați din zona Dom­nești. Proiectul – care ar urma să fie reali­zat doar cu antreprenori români, de la faza de pro­iectare și construcție până la cea de ame­­najare interioară – se adresează familiilor tinere, cu un copil care vor o locuință pe pământ, ca­sele fiind configurate cu două dormitoare, living, bucătărie și două băi. Mai mult, fie­care casă va dispune de pano­uri fotovoltaice care să-i asigure inde­pen­dența ener­getică atunci când vremea o permite.

Privind retrospectiv, spune că niciodată nu a dat greș când a făcut o investiție, pentru că a mers tot timpul pe principiul că banii trebuie înmulțiți. Permanent.

Publicitate în cifre

Piața locală de publicitate din 2021 a fost de circa 629 de milioane de euro, potrivit rapor­tului This Year, Next Year 2021, realizat de Group M.

• ONLINE. ­­Piața de publicitate din mediul digital a crescut în 2021 cu 29% față de anul precedent, iar trendul crescător va continua și în 2022, cu un avans estimat la 14,3%.
• OUTDOOR. ­­Publicitatea stradală s-a pră­bușit în 2020, iar în 2021 a crescut cu 16% față de anul precedent. Previziunile sunt de creștere și în 2022, cu aproximativ 15%.
• TELEVIZIUNE. ­­În 2020, publicitatea TV a scăzut cu 10,3% față de 2019, însă în 2021 a înregistrat o creștere de 7,6% față de 2020.

Acest articol a apărut în numărul 137 al revistei NewMoney.

Precizare: Compania Nordis a comunicat că în momentul de față nu mai este client al Eko.

FOTO: Laszlo Raduly