Povestea antreprenorului care a avut venituri de peste 50 de milioane de euro, anul trecut, din afaceri în agricultură

Inițial, Daniel Bâja nu și-a dorit să dezvolte o afacere în agricultură. Drumul său antreprenorial l-a adus însă în agribusiness, iar acum se pregătește de listarea pe bursă.

În ultimii doi ani, în care multe afaceri au apelat la prudență din cauza pandemiei de COVID-19, mai multe companii din agribusiness s-au îndreptat către bursă, dezvoltându-se accelerat după ce au atras bani de la investitori. Seria listărilor pe piața AeRO a Bursei de Va­lori București (BVB) a fost deschisă în 2020 de producă­torul de inputuri pentru agri­cultură Norofert.

Au urmat Holde Agri Invest, companie care exploatează mai multe ferme vegetale în sudul țării, și apoi divizia de magazine a Agroland. Seria listărilor a continuat și anul trecut, cu Agro­serv Măriuța și divizia de agribusiness a Agroland. Spre sfâr­șitul anului, pe 9 decembrie, Grup Șerban, companie antreprenorială românească activă în mai multe domenii din agri­cultură, a încheiat cu succes plasamentul privat, urmând ca în acest an să se listeze la rândul său pe piața secundară a BVB. Lista ur­mează să fie completată anul acesta și de Top Seeds, un business specializat în furnizarea de soluții integrate în domeniul agricol, fondat de antreprenorul Daniel Bâja (39 de ani), care în prima jumătate a acestui an va lansa plasamentul privat ce va fi urmat de listarea pe AeRO.

Extindere accelerată

În vederea unei expansiuni susținute pe plan local, Top Seeds intenționează să atragă de la investitori, printr-o majorare de capital, cel puțin 11 milioane de lei (circa 2,2 milioane de euro). „Intrăm pe bursă pentru a putea face spații de depozitare pentru cereale și ne dorim să achiziționăm o fermă pentru producerea de semințe“, descrie Daniel Bâja principalele obiective de in­ves­tiții ale Top Seeds. În momentul de față, compania are cinci mari linii de business: vân­zarea și producția de se­mințe și soluții pentru protec­ția plantelor, vânzarea și pro­duc­ția de îngrășăminte, trading de cereale și depozitare, fur­ni­zare de motorină către fer­mi­eri și transporturi.

Pentru că jumătate din veniturile totale ale companiei sunt generate de tradingul de cereale, Daniel Bâja este hotărât să investească în construc­ția unui siloz cu o capacitate de 20.000 de tone, cu două ma­gazii de depozitare și uscător, pe un teren de 1.500 de metri pătrați aflat în zona gării Salonta (județul Bihor). „Vrem să facem un hub de de­pozitare cereale și îngrășăminte“, spune Bâja. Nu a ales întâmplător Salonta, o localitate a cărei po­zi­țio­nare geografică îi permite să acopere zona de vest a țării, facilitându-i în același timp și ieșirea la ex­port. In­vestiția va fi acoperită cu o parte din banii de pe bursă, precum și din credite bancare.

Din planul de extindere mai face parte achiziția unei ferme vegetale în județul Arad. „Ideea cu ferma a apărut recent. Îmi place că a fost administrată de un om dibaci“, adaugă antreprenorul. Ferma dispune de o suprafață de circa 450 de hectare, pe care se face agri­cultură mare; teren despre care Bâja spune că îl poate extinde până la 1.000 de hectare, prin explo­a­tare în regim de arendă.

„Există o piață pentru aceste semințe. Dacă pro­du­cătorii mari le produc singuri, în special la grâu, cei mici nu au această capacitate“, spune Liviu Zăgan (43 de ani), chief executive officer (CEO) Holde Agri Invest, unul dintre principalii fermieri din sudul țării.

Despre ferma din Arad, Bâja mai spune că are foarte multe facilități de depozitare și că îi poate fi utilă și pentru linia sa de business de comerț cu cereale. Iar sediul acesteia, mai spune antreprenorul, a fost proiectat în detaliu, ferma dispu­nând inclusiv de un atelier mecanic pe o suprafață de 500 de metri pă­trați, care îi permite o întreținere mai ușoară a echipamentelor și utilajelor.

Pentru că Top Seeds este și furnizor de motorină pentru fermieri, Bâja intenționează ca acolo unde are puncte de lucru – adică la Slobozia, Viziru și Bărăganul (ultimele două, din județul Brăila), Timișoara, Bacău și Alexandria – să investească inclusiv în amenajarea de stații de carburanți, care vor deservi atât fermierii, cât și proprietarii de camioane pe care îi are parteneri, în perioada transportului recoltei către zonele de depozitare.

Producții și prețuri-record

Vorbind la modul general despre investițiile preconizate, Bâja spune că acestea vin pe fondul unei perioade foarte bune pentru agricultura românească. Fermierii români au produs anul trecut peste 30 de milioane de tone de cereale, dintre care aproximativ 15,5 milioane de tone de porumb, 11,3 milioane de tone de grâu, 3,5 mili­oane de tone de floarea-soarelui și 1,3 milioane de tone de rapiță.

Antreprenorul crede că și 2022 are potențial pentru agricultură, ceea ce ar putea însemna un an (mai) bun și pentru afacerile sale cu îngrășăminte și cu produse pentru protecția plantelor. „Toamna lui 2021 a fost bo­gată în precipitații, iar culturile arată bine. Așa că, dacă și în primăvară vor fi ploi, fermierii vor face două-trei tratamente plantelor“, detaliază Daniel Bâja, în opinia căruia, pe fondul creșterii prețurilor la cere­ale, fermierii vor pune accent pe calitatea culturilor și vor investi în protecția lor.

Dă drept exemplu porumbul, care în 2020 se vindea cu circa 600 de lei tona, iar la finalul lui 2021 – cu 1.100 de lei tona. Majorări de prețuri au fost și la grâu. „La recolta din vara lui 2021 am vândut grâul cu 800 de lei tona, iar în noiembrie l-am dat cu 1.300 de lei tona“, spune și Liviu Zăgan, de la Holde. „A fost un an atipic“, re­zumă acesta. An care a venit după un 2020 foarte greu pentru agricultură, cu o perioadă de secetă care a afectat cea mai mare parte a producției de cereale. De seceta din 2020 vorbește și Daniel Bâja, explicând că, pe fondul acesteia, fermierii au investit mai puțin în întreținerea plantelor. Ceea ce s-a reflectat direct și în cifra de afaceri a companiei sale. Top Seeds a avut în 2020 o cifră de afaceri de 36,8 milioane de euro, pen­tru ca anul trecut să ajungă la 50,8 milioane de euro.

„Pentru Top Seeds, scăderea din 2020 a fost influen­țată de tradingul de cereale. Producția a fost mică, seceta venind în perioada în care se dezvolta planta“, explică Daniel Bâja, amintind și faptul că restricțiile sanitare din primul an de pandemie au afectat direct și încheierea de noi contracte. „Nu am mai fost atât de prezenți în ferme. Și una e când te întâlnești cu fer­­mierul fizic, când ai o putere de convingere mai mare, și alta e să discuți doar la telefon sau pe Whats­App.“

Crescut în agricultură

Daniel Bâja a crescut de mic la țară, unde a fost angrenat în munci agricole. „Când eram mic, tata mă lua la prășit, la spicuit“, își amintește acesta. A terminat Facultatea de Științe Eco­nomice la Universitatea Danubius din Galați, iar apoi un master în Turism, cochetând o perioadă cu ideea de a face un business în industria ospitalității. A ajuns însă în agricultură, ca angajat al unui distribui­tor de inputuri din Slobozia. „Am vândut semințe și pesticide în județul Brăila“, povestește Bâja, care a rea­lizat în timp un portofoliu de 400 de fermieri din Brăila, construit de la zero.

În perioada crizei din 2008, afacerile companiei în care lucra au început să meargă din ce în ce mai rău. Un an mai târziu, aceasta a intrat în insolvență. Daniel Bâja spune că a încercat, însă nu a mai avut cum să salveze compania. Activ de peste patru ani în piață, devenise cunoscut în domeniul vân­zării de semințe și pesticide și era curtat deja de alte firme din domeniul inputurilor pentru agricultură.

A ales însă drumul antreprenoriatului, iar în 2010 a înființat Top Seeds, cu un capital de doar 1.000 de lei. Activitatea companiei a început însă un an mai târziu. „Era ușor să achiziționez semințe și pesticide de la firme cu care aveam parteneriate din trecut“, spune Daniel Bâja, cu precizarea că, la început, furnizorii i-au acceptat termene de plată destul de mari, fapt care i-a permis să recupereze banii de la fermieri, dar să-și achite și cheltuielile interne ale companiei. Pentru a avea un rulaj mai mare al banilor, antreprenorul s-a implicat încă de la începutul businessului și în tradingul de cereale. Apoi, din 2012, pentru a crește profita­bilitatea, a devenit distribuitor direct de îngrășăminte pentru companiile din domeniu, până atunci obținând contracte „la a doua sau la a treia mână“.

Pas cu pas

Tot în 2012 a decis să schimbe filozofia de business. Inițial, Daniel Bâja s-a adresat fermierilor din județul Brăila. Odată cu adăugarea de noi linii de business și cu gândul la extindere, a început să se uite și spre județele din zona Bărăganului. Din 2013 a decis să preia produse de la producători mici care nu aveau cotă de piață și nu puteau face singuri distribuție. Astfel a reușit să-și extindă portofoliul de furnizori de se­mințe pentru zona Brăila-Ialomița. După alți doi ani, antreprenorul avea o echipă de cinci agenți de vân­zări, cu o prezență tot mai activă în zona de sud-est a țării, în județele Galați, Buzău, Brăila, Ialomița, Călă­rași și, parțial, Constanța. Odată cu această extindere, Bâja s-a orientat și către creșterea portofoliului de servicii.

Prezent destul de des în teren, antreprenorul a constatat că, în perioada campaniilor de recoltare și arat, fermierii întâmpinau probleme în alimentarea utilajelor cu combustibil. Așa că a decis să aducă el cis­ternele cu motorină direct în câmp, unde să se facă rea­limentarea cu combustibil. A încheiat în acest sens un parteneriat pe care l-a derulat timp de trei ani cu Țiriac Energy, companie care ulterior a renunțat la co­merțul cu carburanți.

Înainte de acest parteneriat, Dan Bâja redistribuia carburanții de la un furnizor local, însă acesta încerca să-i preia clienții, oferindu-le prețuri mai bune. Distri­buția de carburanți a rămas pentru el o afacere profi­ta­bilă și după retragerea Țiriac Energy. „Parteneriatul cu ei m-a convins că motorina este o linie de business“, menționează Daniel Bâja, care a încheiat ulterior contracte similare cu mari furnizori precum Rompetrol, Mol sau OMV-Petrom. Furnizori de la care spu­ne că distribuie doar carburant de înaltă calitate, întrucât cea mai mare parte a fermierilor și-au achi­ziționat utilaje performante și nu își permit să utili­zeze orice tip de motorină.

În paralel cu distribuția de motorină, Bâja a continuat să-și extindă plaja serviciilor prestate fermieri­lor. Implicat tot mai mult în tradingul de cereale, antreprenorul și-a dat seama că nu poate să contracteze atâtea servicii de transport cât ar avea nevoie, mai ales în campaniile de recoltare a cerealelor. Așa că, din 2016, a intrat și pe segmentul transporturilor. Inițial a început cu achiziția a trei-patru camioane pe an. Astăzi are o flotă de 25, acestea fiind utilizate atât pentru transportul cerealelor, cât și pentru cel al în­grășămintelor, permițându-i să gestioneze transporturi de 1.000 de tone pe zi. Pe viitor, planul său este să ajungă la o capacitate zilnică de transport de 3.000 de tone.

Mai mult curaj

2016 a fost și anul în care Daniel Bâja a realizat că poate deveni un jucător important în zona inputurilor pentru agricultură, trading de cereale și distribuție de carburanți la nivelul întregii țări. A prins curaj și a deschis prima linie de credit, în va­loare de 100.000 de euro. A adus un om de vânzări cu experiență, care activase până atunci la Agricover, extinzându-și apoi operațiunile și în județele Teleorman, Giurgiu, Olt, Dolj și Argeș. În ultimii ani, pe lista procesului de expansiune au apărut și județe din Ba­nat, Transilvania și Moldova.

Toate acestea au făcut ca, în prezent, Top Seeds să ajungă la un portofoliu de circa 2.000 de clienți în întreaga țară, care au o suprafață totală cultivată de aproximativ 800.000 de hectare. Chiar dacă 2020 a fost unul greu pentru toate domeniile, Daniel Bâja a riscat și a creat propriul brand de îngrășăminte, în portofoliul companiei apărând astfel gama de produse Top. Vrea să investească în perfecționarea aces­tor produse și să se impună pe piață și cu propriul brand de semințe.

În acest moment, Top Seeds se adresează atât fermierilor care înființează culturi bio, cât și celor care fac agricultură convențională. Antreprenorul spune că, în momentul de față, raportul de vânzare al îngră­șă­mintelor din gama bio și al celor clasice este egal. Însă modul în care acestea sunt aplicate culturilor a evoluat. „Anumite lucrări de întreținere, cum ar fi erbi­cidatul, le facem cu drone. Avem capacitate de 100 de hectare pe zi“, detaliază Daniel Bâja.

În condițiile în care, în viitor, accentul urmează să fie pus pe produsele proprii, atât semințe, cât și îngră­șă­minte, Daniel Bâja se gândește și la extinderea regi­o­nală, mărturisind că, deocam­dată, este interesat de Ungaria și de Republica Moldova. Rămâne însă prudent și se axează pe o creștere pe plan local, finan­țarea de pe bursă fiind una din sur­sele care să-i sus­țină expansiunea. Și, nu în ultimul rând, contează cum va fi și vremea. Precum și vremurile.

Mirajul Bursei

În 2020 și 2021, mai mulți jucători din agribusiness au apelat la bursă pentru a atrage capital și a se dezvolta.

• NOROFERT. Capitalizare: 141 de milioane de lei. Are simbolul bursier (NRF) și a intrat pe piața AeRO a BVB pe 3 martie 2020.
• Holde Agri Invest. Capitalizare: 131 de milioane de lei. Sub simbolul bursier (HAI) este prezentă pe piața AeRO a BVB din 1 octombrie 2020.
• AGROLAND BUSINESS SYSTEM (rețeaua de magazine). Capitalizare: 174 de milioane de lei. Este pe piața AeRO a BVB sub simbolul bursier (AG) de la 1 martie 2021.
• AGROSERV MĂRIUȚA. Capitalizare: 115 milioane de lei. Cu simbolul bursier (MILK) s-a listat pe piața AeRO a BVB pe 21 mai 2021.
• AGROLAND AGRIBUSINESS. Capitalizare: 35 de milioane de lei. Este activă pe piața AeRO a BVB din 15 iunie 2021, sub simbolul bursier (AAB).

Acest articol a apărut în numărul 132 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly