Prețul ieftinirii facturilor la energie electrică și la gaze cu forța

Statul român a adoptat un generos și com­plicat mecanism de protecție a consumatorilor în fața creș­terii explozive a facturilor la energie electrică și la gaze. Marea întrebare însă este dacă acest mecanism va func­ționa.

Criza energetică ce a cuprins toată Europa, cu creșteri ale prețurilor de trei-patru ori la gaze și energie electrică în prag de iarnă, niveluri nemaiîntâlnite în istoria recentă, a determinat mai toate statele europene să recurgă la măsuri temporare pentru protejarea clienților în fața facturilor uriașe. Evident, nici România nu a făcut excepție și avem în vigoare de la 1 noiembrie un me­canism extins de sprijin, despre care veți citi în detaliu în acest material. Dar, până acolo, să vedem mai exact ce au fă­cut alții.

Până în prezent, 19 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au comunicat Comisiei Europene aplicarea sau intenția de a aplica un anumit tip de ini­țiativă pentru a face față crizei energetice, potrivit unei sinteze publicate recent de cotidianul spaniol El País.

FRANȚA. În Franța, problema elec­tri­cității, adăugată la scumpirea gazelor și la creș­terea constantă a prețurilor la ben­zină, s-a transformat într-o temă politică fierbinte într-o țară în care cele mai grave proteste recente, cele ale Vestelor Galbene, au luat naștere exact din cauza pre­țurilor la car­bu­ranți.

Guvernul francez a plafonat prețul la gaze inițial până în aprilie 2022, iar apoi, până la finele anului viitor. Acest „scut tarifar“ va in­flu­ența și electricitatea, care se va scumpi cu numai 4% în februarie. În plus, șase mili­oane de gospodării cu venituri mici ar trebui să primească la sfârșit de an „un cec energetic“ de 100 de euro. Și toți francezii care câștigă mai puțin de 2.000 de euro net (circa 38 de milioane) vor primi, de asemenea, o „indemnizație de inflație“ unică, de 100 de euro, pentru a com­pensa scumpirea carburanților. Deci vouchere, „bani în mână“.

PORTUGALIA. În Portugalia, peste câteva zile va intra în vigoare măsura cea mai directă adop­tată de guvernul socialistului António Costa: statul le va înapoia consumatorilor 10 cenți pe litrul de carburant cumpărat până la 31 martie 2022. Va fi un plafon de 50 de litri pe lună de persoană, astfel că ma­ximul ce se va putea restitui fie­cărui con­sumator va fi de 5 euro pe lună, iar costurile pentru stat vor fi de circa 133 de milioane de euro.

Subvenționarea consumului de combustibili se adaugă la reducerea taxelor pentru produsele petroliere și energetice, decisă deja. Guvernul a înghețat și taxa pe carbon până în martie 2022. Portofoliul de ajutoare vizează, de asemenea, compensații pentru companiile de transport de călători (autobuze și taxiuri) și ajutoare fiscale pen­tru sectorul de transport de mărfuri. Por­tugalia a redus deja TVA la electricitate chiar înainte de actuala criză a prețurilor: de la 23% la 13% pentru primii 100 kWh con­­sumați lunar pentru 86% dintre gospo­dării. În martie a fost extins profilul beneficiarilor, fiind incluse familiile numeroase, într-o măsură fiscală care are caracter permanent.

ITALIA. Și Italia a aprobat un decret grație căruia facturile la electricitate și gaze se vor reduce. Măsura include o scădere a TVA la gazele naturale, care era de 10% și 22%, în funcție de consum, la 5%. În plus, se vor eli­mina din costurile de rețea, independente de consum.

Bugetele pentru 2022, prezentate recent de premierul Mario Draghi, prevăd două miliarde de euro în alocații pentru a combate efectele creșterii prețurilor la gaze și la curent electric. Pentru electricitate, Exe­cutivul a analizat, de asemenea, înghețarea tarifelor pentru toate persoanele care aveau deja bonul social electric (o reducere în factură pentru familiile în condiții de precaritate economică sau fizică). Be­ne­ficiarii sunt trei milioane de „nuclee familiale“ care îi includ pe cei cu un venit anual mai mic de 8.265 de euro sau care au cel puțin patru copii și un venit anual sub 20.000 de euro, beneficiari de rentă socială sau bolnavi grav. Aceeași măsură se aplică și altor 2,5 milioane de persoane care beneficiază de bonul social pentru gaze.

GERMANIA. În Germania, multe contracte de furni­zare de gaze s-au semnat pe termen lung. De aceea, scumpirea încă nu s-a repercutat asupra consumatorilor finali, dar aceștia sunt loviți deja de creș­terea pre­țu­rilor la electricitate și benzină. Guvernul nu a stat pe loc: din ianuarie se va diminua cu 43% taxa cu care germanii subvențio­nează energia regenerabilă. Exe­cutivul speră ca furnizorii de energie să transfere această reducere la clienți.

De asemenea, a crescut numărul beneficiarilor de ajutoare pentru locuință destinate familiilor cu dificultăți în a plăti chiria sau cheltuielile locuinței: se calculează că vor fi 640.000 de beneficiari în plus. În Germania există, de asemenea, un bon de mobilitate cu care se subvenționează naveta lungă a angajaților cu resurse reduse, mă­sură care va fi extinsă în 2022.

SPANIA. În Spania s-au luat măsuri încă din septembrie, pe toate fronturile. Statul iberic a redus TVA la utilități de la 21% la 10% și a eliminat taxa pentru producerea energiei electrice, de 6%. De asemenea, o parte din veniturile extraordinare ale companiilor energetice le vor fi transferate con­sumatorilor. Statul a scos la vânzare un număr uriaș de certificate de poluare, cu intenția ca din banii obținuți să acopere o parte din creșterea costurilor consumatorilor. Pentru a-i proteja pe consumatorii vulnerabili, interdicția de a-i tăia de la re­țea pe consu­matori pentru neplata facturilor va fi pre­lungită până la zece luni, de la patru luni cât este limita actuală.

De asemenea, statul a plafonat la circa 4%, mult sub creșterea prețului de pe piață, creș­terea prețurilor reglementate la energie electrică. În total, efectul asupra clien­ților casnici va fi o reducere de circa 22% a facturilor, iar veniturile neîncasate de stat se ridică undeva la circa 1,4 miliarde de euro.

MECANISMUL ROMÂNESC. În lipsa unui gu­vern, Parlamentul de la București a ela­borat, pe scheletul unei Ordonanțe de Ur­gență (OUG) aflate deja în vigoare, o lege care se aplică deja de la 1 noiembrie, de protejare a populației și a unor firme, doar pentru perioada rece, adică 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022.

Dacă mecanismul inițial din OUG prevedea doar o compensație a statului pentru clienții casnici, legea este mult mai cuprin­zătoare și e, poate, una dintre cele mai ge­neroase de pe continent pentru clienții afec­tați de scumpiri. Are un mecanism de plafonare de preț, de compensare a facturilor, de eliminare a unor costuri de rețea și a unor taxe din factură, de supraimpozi­tare a producătorilor de energie care nu folosesc surse fosile și de plafonare a profi­turilor furnizorilor.

Pentru clienții casnici de energie elec­trică, prețul final, cu toate taxele și tarifele, este plafonat, în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, la un leu/KWh, din care componenta de energie activă este de 0,525 lei/kWh. Suplimentar acestei plafo­nări, clienții casnici cu un consum de până la 300 kWh pe lună (plus o variație maximă de 10%) vor primi o compensație de 0,29 lei/kWh, astfel că prețul maxim care va fi plătit de un client casnic în această peri­oadă este de 0,71 lei/kWh, indiferent de ce majorări de preț vor urma în acest interval. Prețurile sub 0,68 lei/kWh nu se com­pensează. Reducerea se acordă direct, în factură.

Tot pentru clienții casnici, prețul final al gazelor nu poate fi mai mare de 0,37 lei/kWh, indiferent de consum, preț final cu toate taxele incluse, din care componenta gazului-marfă este de maximum 0,25 lei/kWh. Suplimentar acestei plafonări, clienții casnici cu un consum de până la 1.100 de metri cubi de gaz (plafoane cuprinse între 55 kWh/zi în noiembrie și 89 kWh/zi în ianuarie și februarie) vor primi o compen­sație de 33% din prețul gazului-marfă (care, repetăm, este plafonat la 0,25 lei/kWh). Se vor compensa doar prețurile mai mari de 0,125 lei/kWh ale gazului-marfă. Reducerea se acordă, la fel, direct în factură.

Pentru clienți comerciali de genul IMM-urilor, microîntreprinderilor, PFA-urilor, ca­binetelor individuale, profesiilor libe­rale, din prețul final al energiei electrice se scot, în perioada 1 noiembrie – 31 martie, tarifele reglementate de transport, servi­ciul de sistem, distribuție, contravaloarea certificatelor verzi și a contribuției de cogene­rare. La gaze, din prețul final plătit se scot tariful de transport și de distribuție și acciza. Nu se plafonează prețurile, iar redu­cerile se acordă direct, pe factură.

La clienții de genul instituțiilor (spitale, unități de învățământ, creșe, ONG-uri, fur­ni­zori de servicii sociale și biserici) se apli­că prețurile plafonate la același nivel ca și la casnici, dar nu se mai acordă com­pensări.

Măsurile sunt de un real sprijin, mai ales pentru consumatorii casnici, și asta nu nea­părat acum, pentru majoritatea, ci mai ales în viitor, pentru că facturile mai mari pentru majoritatea clienților nu au venit încă.

PERICOLELE VIITORULUI. Dacă mai sus ați putut citi beneficiile, să vedem acum și costurile. Mai întâi, schema instituie și un impozit suplimentar pentru producătorii de energie care nu folosesc combustibili fosili, adică Hidroelectrica, Nuclearelectrica și producătorii din surse regenerabile. Acesta este de 85%, aplicat la prețuri ce depășesc pragul de 450 de lei/MWh de ener­gie electrică – similar impozitului pe care îl plătesc Petrom și Romgaz pentru gaze de mulți ani.

Apoi, legea introduce și un profit maxim de 5% pentru activitatea de furnizare, situație care îi face pe furnizori să glu­mească amar pe la colțuri, spu­nând că ar fi preferat o pla­­­fonare a pierde­rilor, pentru că profit este puțin probabil să facă în noile condiții.

Legea este, așadar, destul de favorabilă clienților, dar adoptarea ei rapidă (Finan­țele nu au apucat încă să calculeze nici mă­car efectul bugetar) și sprijinul extins creează câteva mari riscuri.

Primul este cel pentru furnizori, care vor fi nevoiți să emită facturile reduse, urmând să își recupereze ulterior banii de la stat. Legea instituie un mecanism în care sunt implicate mai multe instituții, prin care statul se obligă să dea înapoi furnizorilor diferența dintre prețurile reale din fac­turi și prețurile facturate clienților, plafonate și/sau compensate. Cum diferențele dintre prețurile reale și cele reduse de lege sunt mari, doar pentru energia electrică se vorbește despre o sumă de un miliard de euro pentru toată perioada. Bani pe care fur­nizorii îi plătesc inițial de la ei pentru a fi recuperați de la stat în tranșe lunare. Dacă nu îi recuperează la timp, nu au cu ce con­tinua furnizarea – adică nu au cu ce plăti energia de la producători și costurile de rețea pentru a duce energia sau gazele către clienți.

Iar dacă am putea presupune că furnizorii mari (Enel, Electrica, E.On și CEZ) ar pu­­tea rezista fără acești bani pe o perioadă mai lungă, furnizorii mici vor da faliment – lucru care deja se întâmplă pe unele piețe europene. Falimentul lor înseamnă trece­rea clienților la furnizorii care rămân, iar asta va pune și mai mare presiune pe prețurile din piață – pentru că apare brusc ne­voia de a cumpăra energia sau gazele pentru un consum neprognozat.

Temerile că statul nu se va ține de ce scrie în legea pe care a emis-o sunt mari și din altă cauză. Furnizorii trebuie să emită noile facturi reduse încă din această lună, dar sumele care trebuie returnate de stat nu au fost trecute în bugetele ordonatori­lor de credite pe acest an. Rectificare bu­ge­tară nu se poate face pentru că nu avem un guvern plin. Ministrul interimar al energiei, Virgil Popescu, a ținut să îi liniștească. „Nu este cazul să se îngrijoreze. Furnizorii își vor primi banii în 30 de zile“, a răspuns Popescu la întrebările presei pe această temă.

Un al doilea mare risc este cel dat de dis­torsiunea care a apărut în piață, prin pla­fonarea prețurilor și suprataxarea unei categorii de producători. Problema prin­cipală pentru sectorul energiei electrice este lipsa tot mai acută a capacității de ge­nerare: s-au închis mii de megawați în centrale electrice, dar nu prea a apărut nimic nou în plus.

Or, în condițiile în care statul pune un plafon de preț la care investitorul să își vândă marfa, apar două probleme. Prima: cine ar dori să investească este mai puțin dispus să facă asta într-o țară unde este obligat să vândă la preț plafonat. A doua: chiar acceptând că este o plafonare de preț temporară, care se va ridica la pri­mă­vară, ar fi dispus investitorul să pună banii într-o piață unde autoritățile arată că pot adopta oricând măsuri de inter­venție în piață, poate mai rele decât cele de acum?

„Comisia Europeană a prezentat un set de instrumente pentru a ghida statele mem­bre ale UE cu privire la modul de a face față prețurilor ridicate la gaz și electricitate. Nici vorbă de taxe retroactive la pro­ducătorii de energie, cum ar fi cele im­ple­mentate acum în România. Măsurile ro­mânești, care subminează parcurile eoliene existente și cele viitoare, sunt total împotriva setului de instrumente al Comi­siei Europene“, precizează Wind Europe, o aso­ciație a industriei eoliene din Europa.

În acest moment, avem două certitudini. Prima constă în aceea că atât consumatorii casnici, cât și companiile mici vor trece iarna cu bine. A doua e că vor apărea efecte pe termen lung ale acestor mecanisme de compensare europene. Forma acestora e, deocamdată, o mare necunoscută.

Vocea nemulțumiților

Asociația Furnizorilor de Energie și Gaze din România (AFEER) a tras mai multe semnale de alarmă privind modul în care companiile din acest domeniu vor fi afectate.

• SFÂNTA NEGOCIERE. O consultare prea­la­bilă a mediului de business ar fi condus la găsirea unor măsuri mai ușor de aplicat și cu efecte mai mici asupra pieței de energie, crede Laurențiu Urluescu, președintele AFEER. Efortul de finanțare este foarte mare, schema foarte complicată și biro­cra­tică, ceea ce poate duce la blocaje financiare în activitatea furnizorilor, mai spune el.
• ZERO ACȚIUNE. „Vedem cu toții că situația investițiilor în noi capacități de producție este dramatică: numai vorbe, zero acțiune! Practic, la acest moment putem spune că nu avem investiții în curs de realizare, în condi­țiile în care proiecte importante stagnează de luni bune“, susține, la rândul său, Ion Lungu, directorul executiv al AFEER.

FOTO: Getty