Economia românească ar putea să revină anul viitor aproape de valoarea din 2019. Cum va evolua însă cursul valutar

Economia românească ar putea să revină anul viitor aproape de valoarea din 2019. Totul depinde de cum statul român va ști să cheltuiască banii de la Uniunea Euro­peană și de modul în care se va opri să facă noi cheltuieli sociale, apreciază Andrei Rădulescu (42 de ani), director Ana­liză Macroe­co­nomică, Banca Transilvania.

NewMoney: Revenirea așteptată din trimestrul al treilea a fost mult sub așteptări, doar 5,6% trimestru la trimestru, față de 12,6% în zona euro. Cum se explică din punctul dum­neavoastră de vedere?

Andrei Rădulescu: Economia s-a redina­mi­zat în trimestrul al treilea, iar evoluțiile ma­crofinanciare recente, mondiale, europene și interne, confirmă intrarea într-un nou ciclu economic, în pofida persistenței și in­ten­sificării crizei sanitare în ultimul tri­mestru al anului. Cât despre evoluția dife­rită față de cea înregistrată de principalul partener economic, trebuie să ținem cont și că ajustarea din al doilea trimestru, în Ro­mânia, nu a fost la fel de severă precum cea înregistrată în zona euro. Iar economia României a depășit punctul culminant al șocului indus de criza sanitară, un șoc exo­gen fără precedent în perioada postbelică.

În primul semestru al anului, România era singura țară din Uniunea Europeană cu o creștere pe investiții productive. Acest as­­pect, coroborat cu evoluția expunerii băn­cilor străine, plus 8% an pe an la șase luni, arată că sunt premise pentru o tran­ziție rapidă spre un nou ciclu economic.

– Pe de altă parte, România a înregistrat o scă­dere economică de 5,1% pentru primele nouă luni din 2020. Guvernul își menține deocamdată estimările optimiste, că economia nu va pierde în acest an mai mult de 4-5%. Cum credeți că se va încheia anul acesta?

– Economia internă s-ar putea ajusta cu 4,5-5% în 2020, pe fondul incidenței pande­miei și consecințelor acestui șoc fără pre­ce­dent. Mai ales că intensificarea pandemiei în toamnă a determinat reintroduce­rea unor restricții, dar nu la fel de dure pre­cum cele din primăvară.

Totodată, în ulti­mele săptă­mâni s-au comunicat rezultate foarte bune pentru solu­țiile medicale în dezvoltare, campania de vac­cinare urmând să fie lan­sată cel mai târziu la înce­putul anului 2021. În acest context, aștep­tă­rile agenților eco­no­mici s-au ameliorat semnificativ, cu impact pozitiv pentru deciziile de investiții și consum. Di­na­mica anuală a produsului intern brut va continua să fie negativă în ulti­mul trimestru, dar am putea vedea o ameliorare față de precedentul.

Nu toate veștile privind deficitul sunt rele

– Deficitul bugetar a crescut enorm în acest an: 9,1% din PIB potrivit Guvernului, 9,8% po­trivit Consiliului Fiscal. Care e estimarea dum­neavoastră?

– Ne așteptăm la o pondere a deficitului bu­getar în PIB de aproximativ 9% în 2020, cu mențiunea că majorarea cu 27% a cheltuieli­lor de capital ale statului la zece luni va avea impact pozitiv în trimestrele urmă­toare în tot ceea ce înseamnă infrastruc­tură critică: șosele, spitale, rețele digitale sau ener­getice.

– Comisia Europeană a atras atenția că Ro­mânia nu pare în măsură să facă ajustările necesare pentru ca deficitul excesiv să fie co­rectat în viitorul apropiat. Cum traduceți acest semnal?

– Economia internă are un potențial ridicat de creștere pentru PIB nominal, indicatorul la care sunt raportate deficitele și da­toria. Iar programele lansate de UE pentru a ajuta statele membre să facă față efec­telor pan­de­miei vor avea impact pozitiv pentru procesul de consolidare buge­tară care va începe în 2021. Este foarte adevărat că ponderea cheltuielilor rigide (la care nu se poate renunța, precum cele sociale, n.r.) în bu­getul statului este foarte ridicată, tocmai de aceea accentul pe majorarea veniturilor la buget, inclusiv prin ameliorarea ratei de absorbție a fondurilor europene, trebuie să fie prioritar.

– Apropo de consolidarea fiscală așteptată pentru anul viitor. Se poate face fără creșteri de taxe?

– Considerăm că procesul de ajustare poate fi inițiat fără a se recurge la recalibra­rea fis­calității, aspect important mai ales în peri­oa­dele în care economia se află la în­ceputul unui nou ciclu economic. De­si­gur, o alocare mai chibzuită a cheltuieli­lor publice ar fi bine-venită și ar genera efecte pozitive în lanț la nivelul sectorului privat nu doar pe termen scurt, ci și pe ter­men mediu.

– Poate reveni economia României pe creș­tere anul viitor? Va fi o revenire în W, așa cum se preconizează în vestul Europei, cu o nouă scădere în ultimele luni din 2020?

– Dacă facem o analiză a întregului an, șo­cu­rile exogene au avut o formă în V în eco­nomie, în general. De altfel, scenariile ma­cro­economice ale tuturor instituțiilor in­dică o ajustare a economiei în 2020, ur­mată de re­dinamizare în 2021.

4,91, cursul mediu anual euro/leu în 2021

– Cum ar trebui să arate bugetul pe 2021? Ce domenii ar trebui reformate, ce domenii ar trebui sprijinite?

– Politica fiscal-bugetară pe anii următori ar trebui să fie axată pe susținerea investi­ții­lor în modernizarea infrastructurii critice, aspect fundamental pentru consolidarea con­vergenței economice și dezvol­tarea du­ra­bilă. De asemenea, digitalizarea și refor­ma administrației publice sunt ne­cesare în peri­oada post-pandemie, în plină revoluție di­gi­tală. Pe de altă parte, trebuie acordată prio­ritate cercetării-dezvoltării, tranziției pieței de capital spre liga dezvol­tată și economiei verzi, România având un potențial fantastic pentru a genera șocuri de productivitate.

 – Cât vor conta cele peste 30 de miliarde de euro pe care România ar urma să le pri­mească de la UE? Sunt prioritățile anunțate prin Planul de Redresare cele corecte?

– Programele lansate la nivelul UE vor avea impact pozitiv în economia României pe termen scurt și mediu, susținând procesele de transformare și contribuind la tranziția de la o economie emergentă la o economie dezvoltată. Având în vedere decalajul de infrastructură între România și media euro­peană, accentul pe domeniile transport și modificări climatice este pe deplin justificat. Pe de altă parte, considerăm că ar pu­tea fi alocate sume mai importante pentru modernizarea serviciilor publice și pentru competitivitatea și digitalizarea economiei, mai ales că România dispune și de resurse interne, care pot fi antrenate. Per ansamblu, cel mai important aspect constă în implementarea programelor.

– Care sunt estimările dumneavoastră pri­vind marile cifre pentru 2021?

– Dacă vom avea un mix echilibrat de poli­tici economice, iar programele lansate de Uniunea Europeană vor începe să fie aplicate, economia României ar putea crește cu peste 5% în 2021, mai ales dacă ținem seama de bază, un an 2020 foarte slab. Pentru rata șomajului, ne așteptăm la o creș­tere ușoară, spre un nivel mediu anual de 5,6%, pe fondul perspectivelor de restructurare ale companiilor medii și mici, conse­cință directă a șocului pandemic. De asemenea, prognozăm o accelerare a inflației spre un nivel mediu de 2,8% pe indicele armonizat UE, ca urmare a redinamizării economiei și cotațiilor internaționale la țiței. Cursul euro/leu va continua tendința de apreciere graduală în trimestrele următoare, la un nivel mediu anual de 4,91 în 2021, date fiind pro­vo­cările cu care România continuă să se confrunte.