Îndepărtatele vacanțe: Cât de avansate sunt demersurile pentru demararea turismului spațial

După două decenii de pregătiri, turismul spațial e gata de lansare.

„Priveliștea va fi spectaculoasă“, îl asigură Ariane Cornell, directorul vânzărilor companiei de tehnologie aerospațială Blue Origin, a „amazonianului“ Jeff Bezos, pe viitorul pasager, oricine va fi el, al navetei New Shepard. Decolarea acesteia spre Linia Karman – granița invizibilă dintre atmosfera Pământului și spațiul cosmic – este programată pentru data de 21 iulie. Cu un echipaj de cinci persoane la bord, naveta va avea și un al șaselea ocupant, un pasa­ger civil care își poate cumpăra locul prin­tr-o licitație online deja deschisă.

Finalizarea misiunii ar reprezenta pentru Blue Origin o primă bătălie de imagine câștigată în războiul stelelor al miliarda­rilor spațiali, pe care îl poartă de ceva ani cu Virgin Galactic (a lui Richard Branson) și SpaceX (a lui Elon Musk) pentru a duce turiști dincolo de orbită. Piața a avut deja o primă reacție, iar acțiunile rivalei Virgin Galactic, de exemplu, au scăzut la scurt timp după anunț cu 4% față de închiderea an­terioară de 19,94 de dolari. Și asta, în condițiile în care marketingul companiei spune că Virgin Galactic ar fi vândut deja peste 600 de rezervări la viitoarele zboruri turistice cu navetele sale spațiale.

Grămada de bani

Când și-a anunțat intenția de a se retrage la sfârșitul acestui an din poziția de director executiv al Amazon, Jeff Bezos a vorbit și despre dorința sa de a se implica mai mult în Blue Origin, în care spune că a investit în cele două de­­cenii de la înființarea acesteia o medie anuală de un miliard de dolari.

În ultimii ani, compania a eșuat în eforturile de a atrage contracte comerciale și gu­vernamentale profitabile pe o piață tot mai înfloritoare a industriei spațiale. Până în 2040, aceasta ar urma să genereze peste 1.100 de miliarde de dolari, de la 350 de mi­liarde de dolari în 2019, potrivit unei esti­­mări a băncii Morgan Stanley, în timp ce Bank of America Merrill Lynch avan­sează pentru același interval un total de 2.700 de mi­liarde de dolari. În ceea ce pri­vește strict segmentul turismului spațial, atât suborbital, cât și orbital, o estimare a companiei de analiză de piață Northern Sky Research prevede venituri de peste 17,5 miliarde de dolari în următorul deceniu.

Pentru comparație, în drumul său spre cucerirea comercială a spațiului, SpaceX a câștigat numai în 2018 două miliarde de do­lari din opt lansări de sateliți, pe un segment care a generat un total de opt miliarde de dolari și pe care mai sunt active United Launch Alliance (ULA, un joint-venture Boeing/Lockheed Martin), Nort­hrop Grumman Corp, Arianespace, Khrunichev, ISRO și Mitsubishi Heavy Industries. Și tot SpaceX este cea care a fost pre­ferată de NASA, în detrimentul Blue Origin, pentru pregătirea misiunii care până în 2024 ar urma să ducă pe Lună un nou echi­paj uman – un contract de 2,9 miliarde de dolari contestat de Bezos, în opinia căruia decizia „elimină oportunitățile de concu­rență și nu doar că întârzie, dar și pune în pericol întoarcerea Americii pe Lună“. Com­pania a depus la Biroul SUA pentru Res­ponsabilitate Guvernamentală (GAO) un protest oficial de 175 de pagini, în care acuză NASA că ar fi favorizat SpaceX, igno­rând provocările tehnice ale rachetelor Starship, în frunte cu sistemul încă nede­monstrat de realimentare pe orbită.

Chiar dacă Starship mai are multe teste de trecut, Elon Musk a vândut încă din 2018 o călătorie de o săptă­mână în jurul Lunii. Cumpărătorul este mi­li­ardarul japo­nez Yusaku Maezawa, care a anunțat că va lua cu el o echipă de opt artiști, pentru a do­cumenta expe­diția și a inspira astfel „vi­să­torul din fie­care dintre noi“. Prețul plătit de visătorul din omul de afaceri nipon a rămas confi­den­țial, dar Musk explica atunci că e vorba de „o grămadă de bani“, suficienți pentru a progresa cu dezvoltarea navei și a sistemului său de propulsie. Iar din ce mai spunea Musk în acea perioadă, transformarea Starship într-un sistem ope­rațio­nal ar fi urmat să coste între două și zece miliarde de dolari.

Dacă totul va decurge 100% conform planurilor, zborul spre Lună al lui Yusaku Maezawa ar urma să aibă loc în 2023. Fondator, chief executive officer (CEO) și acțio­nar majoritar al celui mai mare retailer on­line de fashion din Japonia, Zozo, miliardarul nipon a vândut în 2019 un pachet de 30% din acțiuni către Yahoo Japonia, pentru 3,7 miliarde de dolari. După anunțarea tranzacției, Maezawa le mărturisea celor de la Forbes că a decis să vândă pentru a se putea pregăti temeinic pentru viitorul său zbor.

Cei Șapte Magnifici ai turismului spațial

Cu o navetă SpaceX Dragon ar urma să ajungă în spațiu și miliardarul Jared Isaacman, fondator și CEO al procesatorului de plăți securizate Shift4 Payment. Cu lansarea programată pentru data de 15 septembrie 2021, misiunea Inspiration4 este prima expediție spațială formată exclusiv din persoane civile și are ca scop creșterea gradului de conștien­ti­zare și sprijinul pentru centrul de cerce­tare a cancerului pediatric St. Jude din Memp­his, Tennessee, pentru care Isaacman a donat deja 100 de milioane de dolari.

Fost pilot militar, miliardarul își va asu­ma rolul de comandat al misiunii și va fi însoțit de trei persoane: o supraviețuitoare a cancerului osos, un profesor și un veteran al Forțelor Aeriene ale SUA, acesta din urmă selectat prin intermediul unei loterii la care au participat peste 72.000 de solicitanți și care a generat donații de 113 milioane de dolari pentru St. Jude.

Toți patru trec printr-un program intensiv specific de pregătire a astronauților și ar urma să petreacă trei zile pe orbită. Costurile sunt suportate integral de Isaacman și au rămas confidențiale.

Investitorul american Larry Connor, fondator al businessului de imobiliare The Connor Group, și filantropul canadian Mark Pathy, CEO al companiei de investiții Mavrik Corp, au plătit câte 55 de milioane de dolari pentru a petrece opt zile la bordul Stației Spațiale Internaționale, unde ar urma să ajungă în a doua jumătate a anului viitor, într-o misiune organizată de startupul american Axiom Space și operată tot de SpaceX.

Cei doi subliniază însă că nu se consi­deră sub nicio formă turiști spațiali. „Este 100% sigur că nu e o vacanță pentru ei“, spune și comandantul misiunii, Michael López-Alegría, fost astronaut NASA, expli­când că pasagerii reprezintă diverse in­stituții, spitale și alte entități de cercetare, având fiecare anumite sarcini individuale de dus la capăt odată ajunși pe SSI. „M-am oferit voluntar pentru a fi subiectul unor teste. Nu vom merge acolo să fim spectatori; mergem să facem cercetări și sperăm să facem noi descoperiri“, nuanța Connor într-o discuție cu CNBC.

Până acum, 569 de oameni din 41 de țări au ajuns în spațiu. Dintre aceștia, doar 7 au fost turiști spațiali. Între 2001 și 2009, Dennis Tito (2001), Mark Shuttleworth (2002), Gregory Olsen (2005), Anousheh Ansari (2006), Charles Simonyi (2007 și 2009), Richard Garriott (2008) și Guy Laliberté (2009) au plătit fiecare între 20 și 25 de milioane de dolari pentru a sta cel puțin o săp­tămână la bordul Stației Spațiale Inter­na­ționale (SSI). Cum NASA a ezitat mult timp să ia sub aripa sa turiști spațiali, Rusia a fost singura opțiune disponibilă pentru cei care au căutat acest gen de aventuri extreme. În cazul celor șapte, zborurile s-au făcut exclusiv cu nave rusești Soyuz și au fost intermediate prin agenția de turism spațial Space Adventure.

La mijlocul lui 2019, Agenția Spațială Americană a anunțat că turiștii vor putea petrece la bordul SSI până la 30 de zile, la un preț de 35.000 de dolari/zi, plus 58 de milioane de dolari pentru zborul propriu-zis, operat cu navete SpaceX și Boeing.

Dar SSI este accesibilă nu doar turiștilor, ci și companiilor comerciale, pentru testare de produse, cercetare științifică pri­vată sau filmări de blockbustere. Jim Bri­denstine, până în ianuarie 2021 administrator al NASA, chiar anunțase anul trecut printr-un tweet că agenția colaborează cu megastarul Tom Cruise și cu regizorul Doug Liman la proiectul unui lungmetraj care presupune și filmarea unor scene în interiorul SSI. „Speranța noastră este că un mare film de la Hollywood ar putea face pentru NASA ceea ce «Top Gun» a făcut pentru marina SUA“, spunea Bridenstine la un moment dat pentru Esquire. Potrivit unor surse ale mass-mediei americane, fil­mările ar urma să aibă loc anul acesta, cu sprijinul lo­gistic al SpaceX.

Cazare de toate stelele

Dacă SSI tinde să se aglomereze, în anii viitori ar pu­tea să apară și alte variante de cazare. Dar nu neapărat mai ieftine. Dezvoltator al unei camere gonflabile folosite de NASA la extinderea Stației Spațiale Internaționale, miliardarul Robert Bigelow, fondator al lan­țului hotelier Budget Suites of America și, mai nou, al companiei de zboruri spa­țiale Bigelow Space Operations (BSO), vrea acum să folosească această tehnologie pentru a construi o stație spațială pri­vată, pe care să o plaseze pe orbita Lunii pentru a fi folosită ca hotel. Proiectul este estimat la 2,3 miliarde de dolari și ar urma să fie demarat anul viitor.

„În cele din urmă, mersul în spațiu va reprezenta doar o altă opțiune pe care oamenii o vor alege pentru vacanțele lor, așa cum sunt acum croazierele sau o vizită la Disney World“, crede Tim Alatorre, un arhitect care lucrează la un proiect spațial-hotelier – Stația Spațială Von Braun. Dezvoltat de compania californiană The Gateway Foundation, acesta ar urma să fie ope­rațional din 2025, propunându-și să atragă în fiecare săptămână aproximativ 100 de vizitatori.

Inspirat după un concept dezvoltat în 1950 de Wernher von Braun, pionier și vizionar al dezvoltării tehnologiei și zborurilor rachetelor, stația va consta dintr-o roată cu un diametru de 190 de metri, care se va roti pentru a crea o forță gravita­țională similară cu cea simțită pe Lună. Pe cir­­cum­ferința sa vor fi amplasate 24 de m­odule individuale, cu rol de camere de cazare.

Până în 2030, The Gateway Foundation își propune să aibă pe orbită două astfel de stații, cu o populație de cel puțin 500 de rezidenți permanenți și 200 de turiști pe săp­tămână. „Deoarece costurile generale sunt încă mari, majoritatea oamenilor presupun că turismul spațial va fi disponibil doar pentru cei foarte bogați și, deși acest lucru va fi adevărat în următorii câțiva ani, The Gateway Foundation vrea să facă accesibile călătoriile spațiale pentru cât mai multă lume“, mai spune Tim Alatorre.

Până în momentul de față, călătoriile suborbitale ale companiilor Blue Origin și Virgin Galactic rămân ceva mai rezonabile în ceea ce privește costurile, ambele având prețuri cuprinse între 200.000 și 250.000 de dolari. Cei de la Blue Origin se așteaptă să obțină în jur de 50.000 de dolari pentru lo­cul licitat, bani care vor fi donați fundației Club for the Future, pe care compania a fondat-o în 2019. Pentru acești bani, câști­gă­torul va avea doar câteva minute să pri­vească Pământul din spațiu și să experimenteze gravitația zero, într-o călătorie care va dura în total sub un sfert de oră de la decolare până la aterizare. Prea repede? Prea puțin? Măcar priveliștea va fi cu ade­vărat spectaculoasă.

Acest articol a apărut în numărul 116 al Revistei NewMoney

FOTO: Getty