Este sistemul de învățământ românesc pregătit să facă față digitalizării?

Este sistemul de învățământ românesc pregătit să facă față digitalizării? Un nou răspuns vine de această dată de la Narada.

În România, 260.000 de copii au rămas aproape complet deconectați de la edu­cație în ultimul an, fapt ce a creat imediat o nevoie în strânsă legătură cu antreprenoriatul social. Acest lucru este de­monstrat astăzi și de Narada, o pla­t­formă concepută să funcționeze în mai multe direcții care au legătură cu edu­ca­ția, venind astfel în sprijinul acestor copii cu diferite programe adaptate noului context.

Pentru o imagine și mai clară a dimensiunii acestei nevoi, Andra Munteanu, cofondatoare Narada, se raportează la două studii de caz internaționale. Primul este cutremurul din Pakistan din 2005, din cauza căruia copiii au lipsit 3 luni de la școală; al doilea, uraganul Katrina, din același an, când copiii au lipsit între 6 și 12 luni de la cursuri.

„În ambele cazuri, ani mai târziu, copiii erau încă în urmă cu 1,5 ani de materie, respectiv doi ani în cazul SUA. Acum, să proiectăm acest lucru în viitor la acești 260.000 de copii ai României“, spune Andra Munteanu, care se așteaptă ca Narada „să impacteze în perioada următoare 100.000 de copii, livrându-le ore de educație remedială“, dar și să ajungă la un rulaj de un milion de euro în 2021.

Antreprenoriat social

Andra Mun­teanu a intrat în antreprenoriat acum mai bine de un deceniu, fiind printre altele cofondatoarea unei companii din industria de wellness, pentru care ulterior a creat și un mecanism de scalare de tip franciză în zece orașe din România. Ce s-a schimbat, între timp, în cariera sa de femeie de afa­ceri?

„Nivelul de complexitate“, răspunde ea, în contextul în care antreprenoriatul social – în care se implică astăzi – are la bază „o viziune-hibrid, menită să rezolve anumite spații din societate“. „Așadar, vorbim de an­treprenoriat social în educație, iar obiec­tivele și cifrele pe care le avem de atins par o misiune exponențial mai complexă de­cât profiturile pe care le targetam în anii în care am practicat exclusiv antreprenoriatul comercial“, detaliază Andra Mun­teanu.

Practic, scenariile în care a funcționat în­vățământul de la declanșarea pandemiei au condus nu doar la imposibilitatea unui număr important de elevi de a frecventa școala online, ci și la pierderea cunoștin­țe­lor neconsolidate. Studiile din domeniu in­dică faptul că frecventarea discontinuă și absenteismul de la cursuri pe o perioadă de la 6 până la 12 luni au ca rezultat o scă­dere a nivelului de pregătire cu până la doi ani sub nivelul clasei urmate. Ca o paran­teză, în anul școlar 2019-2020 erau înscriși în învățământul primar și gimnazial peste 1,6 milioane de elevi, potrivit Institutului Nați­o­nal de Statistică.

Înființată în urmă cu patru ani sub umbrela Romanian Business Leaders Foundation, Narada conectează proiectele profesorilor din sistemul public cu mediul de bu­si­ness. Astfel a fost posibil ca, în 2020, zeci de comunități din toată țara să pri­mească sprijin ca să înceapă școala online, accesul la învățământul digital devenind astfel în sfârșit posibil pentru 620.000 de elevi.

Concret, sunt trei mari platforme prin care Narada opererează. Toate sunt legate de edu­cație: una de crowdfunding, una de edu­cație remedială (pentru care acum se digi­ta­lizează tot curriculumul de la clasele 0-8) și o platformă care va deveni până la finalul acestui an un sistem național dedicat urgențelor în educație. În plus, există o plat­formă dedicată companiilor care vor să se implice în programele promovate de Andra Munteanu. Până la finalul anului trecut, 20.000 de oameni de business se im­pli­caseră deja în digitalizarea educației prin intermediul Narada.

Model diferit

De altfel, în jurul educa­ției s-au dezvoltat în 2020 mai multe afa­ceri care au legătură cu digitalizarea. Un exemplu vine și de la Logiscool România – parte dintr-o rețea internațională de centre educaționale prezentă în 19 țări –, care urmă­rește să le ofere acces la digitalizare tuturor copiilor și adolescenților prin deschiderea la nivel local a încă 20 de școli în franciză, până la finalul lui 2021, pe lângă cele 40 de unități deja existente. În ultimii trei ani, aproximativ 20.000 de elevi au participat la cursurile Logiscool, iar odată cu extinderea din acest an, sunt vizați alți 4.000 de elevi.

„Copiii sunt tot mai preocupați de teh­no­logie și curioși nu doar să descopere cum o pot folosi, ci și cum funcționează și cum pot pune în practică ideile pe care le au pentru un viitor digital mai creativ, adap­tat nevoilor lor. De aceea, noi avem patru workshopuri care îi vor face să în­țeleagă mecanismele din spatele utilizării unei aplicații, al unui site sau al unui joc, punând accent pe gândire analitică și crea­tivitate“, spune Indira Abdulvoap, general manager Logiscool România.

Cererea pentru cursuri de programare și alfabetizare digitală a crescut în ultimii ani, din nevoia de a crea o piață a muncii adap­tată digitalizării, generând un interes tot mai mare și pentru francizele în edu­ca­ție. Modelul de business al Logiscool vi­zează desfășurarea cursurilor atât în centrele educaționale, cât și de la distanță, prin platforma proprie de învățare online, optimizată să acopere toată țara.

Deschiderea unei școli Logiscool în sis­tem de franciză presupune o investiție cuprinsă între 4.950 și 15.000 de euro (pentru franciză), în funcție de mărimea teritoriului acoperit, la care se adaugă costurile de amenajare și deschidere a centrului edu­cațional, cuprinse între 10.000 și 25.000 de euro. Din informațiile companiei reiese că o astfel de investiție poate fi recuperată în 12-18 luni. Este clar că oricine poate des­chide o școală Logiscool în sistem de fran­ciză, contribuind astfel la alfabetizarea digi­tală a copiilor din comunitățile din care fac parte și creând un impact real în timp ce își dezvoltă propria afacere.

Un lucru firesc

„Am convingerea că, în plan local, nu lipsesc resursele, ci interconectarea, iar prin toate proiectele de până acum și cele care sunt în derulare, Narada sesizează problemele apărute și im­plică, pentru soluționarea lor, mediul de business și comunitățile. Cred că accesul real la educația de bună calitate n-ar trebui să fie un privilegiu, ci un lucru firesc“, punc­tează Andra Munteanu.

Antreprenoarea consideră că vacanța de vară – cea mai lungă din Europa – este o peri­oadă critică pentru educația reme­dială. Și în acest context, Narada pregă­tește pentru perioada verii un proiect de di­gitalizare integrală a materiei pentru clasele 0-8, platforma fiind pusă gratuit la dispoziția elevilor și profesorilor. Iar ținta este ca, pe parcursul acestei veri, 100.000 de elevi să aibă acces la educația reme­dială.

Potrivit statisticilor internaționale, doar patru ore de învățare pe săptămână sunt suficiente pentru recuperarea cunoștin­țelor pierdute pentru copiii care au urmat cursurile online și cei care au frecventat școala discontinuu sau deloc.

În momentul de față, România alocă în­vățământului cel mai mic buget din Uniu­nea Europeană, iar analfabetismul funcțio­nal, cotat deja la 42%, riscă să se majoreze cu încă 10 procente.

„Credem că, pe parcursul ultimilor ani, au ieșit la suprafață cele mai importante instrumente prin care sistemul educațional poate evolua: primul este crearea unei țe­sături de businessuri locale mici și mijlocii, care să funcționeze ca o soluție de tip plan B pentru școli. Cel de-al doilea este, cu siguranță, continuarea eforturilor de digi­talizare a actului educațional și nicidecum oprirea procesului odată cu domolirea pandemiei“, mai spune Andra Mun­teanu.

Că sistemul educațional de stat din Ro­mânia nu se află la standarde europene o demonstrează și segmentul de învățământ privat, care s-a dezvoltat mult în ultimii zece ani. Un studiu dat publicității de Fra­mes, cu câteva luni înainte de declanșarea pandemiei în România, arată că afacerile din învățământul preuniversitar privat au crescut de aproape trei ori în ultimul deceniu, fiind estimate la nivelul de aproximativ 200 de milioane de lei (42 de milioane de euro) în 2019.