De ce este Bitcoin moneda preferată a hackerilor. Tot ce trebuie să știi despre banii invizibili care circulă pe internet
Acest articol apare în numărul 28 (20 noiembrie – 3 decembrie) al revistei NewMoney
Orice monedă își are și reversul. Prinsă între o bulă așteptată și un război fratricid neașteptat, Bitcoin nu e o excepție.
„Cum înveți lucruri?“, o întreabă un jurnalist britanic pe Sophia, unul dintre cei mai avansaţi roboţi înzestraţi cu inteligenţă artificială din lume. După câteva momente de pauză, neştiind ce să spună şi având o privire uman de confuză, Sophia răspunde cu o altă întrebare: „Ce părere ai despre bula Bitcoin?“. Desprinsă parcă dintr-un roman de Philip K. Dick, scena ar trebui să le dea de gândit autorilor SF – realitatea începe să ajungă din urmă lumile cândva doar imaginate. Mai ales că întrebarea Sophiei nu este lipsită de greutate.
Bitcoin, moneda virtuală care în urmă cu câţiva ani era o simplă jucărie a unor programatori şi criptografi, valorează în bani reali peste 100 de miliarde de dolari, reprezentând mai bine de jumătate din piața criptomonedelor. Evoluţia monedei care „nu există“ este comentată de analişti cu renume, iar în media se bucură de un „spațiu de emisie“ ce îl întrece de multe ori pe cel al valutelor tradiţionale.
România cochetează la rândul său, de ceva timp, cu universul criptomonedelor. Câteva mii de inițiați le tranzacţionează recurent, iar, pe măsură ce valoarea lor creşte, alţii li se alătură. Entuziasmul general e cât se poate de real.
Revoluția. În 2008, Satoshi Nakamoto, un personaj a cărui identitate nu a fost niciodată dezvăluită, a publicat pe un forum de criptografie o idee: cum poate sistemul de blockchain să rezolve problema „dublării tranzacțiilor“ în cazul unei monede virtuale care nu este controlată de nicio entitate. Ceea ce părea o problemă de gândire pentru geeks, s-a transformat într-o soluţie pentru cei care au văzut în criza care a aruncat lumea în recesiune un eşec al establishmentului – de la guverne la bănci centrale şi până la „lupii“ de pe Wall Street. Ca orice monedă să aibă valoare, oamenii trebuie să fie dispuşi să îi acorde o valoare. Iar opozanţii sistemului monetar convențional au îmbrăţişat ideea criptomonedelor.
În esenţă, fenomenul Bitcoin a reprezentat o liberalizare a banilor. Bitcoin şi sistemul de blockchain pe care se bazează este, simplist spus, un program care are un creator, dar nu este controlat de nimeni. Codul este Open Source. Nu aparţine nimănui şi poate fi modificat de oricine. Comunitatea este cea care decide dacă îmbrăţişează sau nu orice schimbare adusă codului. Sistemul este descentralizat în sensul că nu există un server central pe care rulează, ci o reţea de computere conectate peer-to-peer care îl fac posibil.
„Inima“ reţelei este o bază de date care conţine toate tranzacţiile efectuate vreodată, legate în „blocuri“, similar unor verigi dintr-un lanţ. Toată lumea are acces la aceste tranzacţii. Nu există „conturi curente“. Ca să dovedeşti că ai un Bitcoin, în blockchain trebuie să existe o verigă care să ateste fie că l-ai primit, fie că l-ai cumpărat. Procesarea oricărei tranzacţii durează în jur de 20 de minute. Pentru ca acestea să fie acceptate, toate computerele din reţea primesc o problemă pe care trebuie să o rezolve.
Formula de găsire a răspunsului nu poate fi „spartă“ (de aici şi sintagma criptomonede), ci trebuie ghicită de computerele din reţea. Cel care o ghiceşte este recompensat în Bitcoini. Aşa au apărut primii „mineri“ – utilizatori dispuşi să îşi pună computerele la muncă zi şi noapte pentru a găsi rezolvarea problemei. Având în vedere că un Bitcoin valora la jumătatea lui noiembrie peste 7.000 de dolari, este lesne de înţeles motivaţia lor.
România Bitcoin. Ceea ce va determina succesul sau eşecul Bitcoin este, potrivit unei opinii aproape unanim acceptată, gradul de adopţie. Câţi vor fi dispuşi să plătească peste 7.000 de dolari pentru un Bitcoin şi unde vor putea folosi ei această monedă? O mare vulnerabilitate a sistemului este că mulţi cumpără, dar prea puțini o folosesc ca mijloc de plată. Iar România nu face excepţie.
Comunitatea de business a pus umărul la dezvoltarea infrastructurii pentru criptomonede. Netopia mobilPay, unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi online cu cardul din România, a integrat tranzacţiile cu Bitcoin în platforma sa la sfârșitul anului 2014, în urma unui parteneriat cu BTCXChange.ro, o „bursă“ locală de tranzacţionare a monedei virtuale. De trei ani, Netopia mobilPay utilizează propria platformă, btko.in pentru tranzacțiile Bitcoin.
„Potențialul Bitcoin, dar mai ales al tehnologiilor care stau la baza lui, este fenomenal“, comenta atunci Antonio Eram, fondatorul Netopia. MobilPay devenea astfel prima platformă din regiune care integra toate metodele posibile de plată (card, mobil, SMS, cash, transfer bancar, apel telefonic şi monede virtuale) pentru cei circa 6.000 de comercianți din portofoliu. La trei ani de la implementarea soluției, Eram recunoaște că Bitcoin este „considerată o alternativă de payment de nișă, însă numărul și valoarea tranzacțiilor cresc de la lună la lună, iar noi, la Netopia, facem tot ce putem pentru a promova plata cu Bitcoin în rândul comercianților și al utilizatorilor finali“.
Antreprenorul admite că în primă fază a fost extrem de circumspect în privința întregului concept. S-a convins de potențialul lui abia când a „săpat“ în spatele tehnologiilor. „Am realizat că Bitcoin poate schimba, la propriu, întreaga lume, din toate punctele de vedere. Din acel moment, am rămas hooked (agățat, n.r.) și sunt continuu conectat la tot ceea ce înseamnă Bitcoin și blockchain“, spune el, adăugând că și-a asumat rolul de a le promova activ.
Floria, unul dintre cei mai mari jucători din piața de florării online, a implementat soluţia lui Eram la scurt timp după lansarea sa. „Până acum s-au înregistrat în jur de 70 de comenzi folosind această monedă. Floria înregistrează peste 30.000 de comenzi anual. Putem spune că plata prin Bitcoin este folosită rar“, spune Marina Popescu, director general.
MobilPay decontează automat în lei tranzacțiile în Bitcoin ale clienţilor săi, astfel că, în contabilitatea Floria, spre exemplu, tranzacţia se înregistrează ca orice altă plată. Netopia a procesat anual peste 10.000 de tranzacții de Bitcoin, iar în primele zece luni ale acestui an, numărul lor a crescut cu 50%, reiese din datele comunicate de companie.
BTCXChange.ro, o bursă care schimbă monedele virtuale în valute tradiţionale (lei, dolari și euro), este unul dintre primele businessuri de Bitcoin din România. „Casa de schimb valutar“ are în jur de 15.000 de utilizatori, iar volumul mediu este de patru milioane de euro pe lună, spune CEO-ul Max Nicula, convins că multă lume subestimează impactul Bitcoin.
Contrastând cu adepţii criptomonedelor care vor să ţină orice reglementare departe de întregul sistem, Nicula şi-ar dori să existe nişte reguli. „Ce frânează investiția în Bitcoin este faptul că nu există o formulă de reglementare. Dacă ar fi, ar avea mai multă încredere clienții și am avea și volume mai mari“, spune el. În România, poziția oficială a autorităților ce ar putea avea un cuvânt de spus este de a aștepta eventuale reglementări impuse la nivel european.
Antonio Eram nu este singurul temerar Bitcoin de pe plan local. Radu Georgescu, antreprenor în serie în industria IT, se numără printre cofondatorii Coinzone, un procesator de plăți prin Bitcoin care le permite comercianților să accepte această monedă. Georgescu și-a anunțat intrarea în acționariatul Coinzone în mai 2014, când a devenit și președintele board-ului companiei cu sediul central în Menlo Park, SUA. Compania își propunea să lanseze o platformă de plată globală pentru mai multe monede virtuale, reușind să câștige și o serie de clienți de pe plan local, cum ar fi F64 sau Energiea.
Georgescu, care în 2010 vindea procesatorul de plăți GeCad ePayment către sud-africanii de la Naspers, a ieșit din Coinzone în 2015, când compania a fost preluată de danezii de la Conify. Din declarațiile sale reiese că exit-ul a fost precipitat de oferta foarte bună primită de la danezi. Coinzone a încheiat în România un parteneriat cu Zebrapay, companie care oferă terminale cu servicii de plăţi facturi, rovinietă, reîncărcare cartele prepaid, plăţi online, bilete de tren, bilete la spectacole şi altele. Acesta a permis Zebrapay să folosească Bitcoin la terminalele sale, circa 800 în toată țara.
Vulnerabilități on/offline. În 2010, la un an de la lansarea oficială, cel mai „scump“ Bitcoin a costat 39 de cenţi. La începutul lui noiembrie 2017, valoarea criptomonedei a atins un nou maxim istoric, de peste 7.800 de dolari. Şi, cum Bitcoin nu este singura monedă virtuală (la ora actuală sunt peste o mie de criptomonede), autorităţile avertizează că există un mare potenţial de fraudă.
Înapoi în lumea reală, într-un hotel de lux din Capitală, un bărbat în costum încearcă să explice, folosindu-se de „experiența“ sa investiţională, avantajele OneCoin şi de ce ar trebui să devii investitor chiar acum. În spatele său e un spider cu o copertă a ediției bulgărești a revistei Forbes, pe care apare fondatoarea OneCoin. Discursul e greu de urmărit, dar încărcat de cuvinte mari şi promisiunea că mecanismul te va îmbogăţi.
Autorităţile din Italia au înțeles, în schimb, că o astfel de promisiune pare prea frumoasă pentru a fi adevărată. În consecință, Consiliul italian al Concurenței a suspendat activitatea companiei care se ocupa de promovarea la nivel local a OneCoin, precizând că există dovezi întemeiate cu privire la faptul că ar fi vorba despre o schemă piramidală. La rândul lor, cei de la Forbes au spus despre coperta folosită în prezentări că este un fals.
Dincolo de astfel de fraude, Bitcoin şi criptomonedele prezintă o serie de pericole. Fiind anonime, tranzacţiile pot înlesni activitatea unor grupuri infracţionale. De altfel, au existat cazuri în care hackerii au cerut răscumpărări în Bitcoin. O altă vulnerabilitate a sistemului o reprezintă faptul că, deşi nu există o singură entitate care validează o tranzacţie – cum este o bancă, de exemplu –, grupuri mari de „mineri“ pot ajunge să controleze o mare parte din sistemul de validare a tranzacţiilor, explică Liviu Arsene, Senior e-Threat Analyst, Bitdefender.
„Dacă cineva găsește o vulnerabilitate în algoritmul de generare de monede virtuale, atunci își poate genera o cantitate foarte mare într-un timp foarte scurt, cu minim de efort“, este un alt risc identificat de Arsene. Apoi, la fel ca în viaţa reală, există oricând neșansa ca fondurile din portofelul tău virtual să fie atacate de hackeri. S-a întâmplat anul trecut, în Hong Kong, când un grup de hackeri au furat aproape 120.000 de Bitcoini de la o bursă de criptomonede. Pierderile au fost de circa 78 de milioane de dolari, iar Bitcoin s-a depreciat cu 20% ca urmare a atacului.
Bitcoin vs Bitcoin. Revenind la întrebarea Sophiei, multe voci susţin că Bitcoin este supraevaluat. Speculațiile din jurul monedei sunt „însăși definiția unei bule“, crede Tidjane Thiam, CEO Credit Suisse Group. „Din ce putem vedea, singurul motiv de a cumpăra sau de a vinde Bitcoin este pentru a face bani, care este însăși definiția speculației și a bulei“, explică el. Mai exact, utilizatorii vor doar să speculeze, nu să folosească moneda.
Principiile care stau însă la aprecierea sau deprecierea Bitcoin sunt foarte diferite de cele ale valutelor tradiţionale. Dacă acestea îşi pierd forţa atunci când se dă drumul „tiparniţei de bani“, Bitcoin poate doar să crească pe termen lung, cred entuziaștii. Moneda va putea fi „minată“ până în 2141, când vor exista un maximum de 21 de milioane de unităţi. „La dolar și la euro, în fiecare an valoarea scade din cauza emisiunilor noi. La Bitcoin oferta este limitată și atunci avem o clasă nouă de active care poate doar să crească“, comentează Max Nicula, adăugând că sistemul Bitcoin nu poate fi analizat în paradigme vechi. „Este ca și cum ai compara faxul cu internetul“, spune el.
Așadar, creșterea este cumva naturală. Dar cum este posibilă descreșterea? Recent, valoarea unui Bitcoin a scăzut în doar câteva zile cu aproape 2.000 de dolari. Prăbușirea este greu de explicat unui investitor tradițional, dar poate fi rezumată ca o simplă inabilitate a comunității Bitcoin de a face un update la codul din spatele sistemului. S-a întâmplat și în urmă cu câteva luni, când neînțelegerile au „rupt“ comunitatea în două. Dacă sistemul Bitcoin ar fi similar cu cel al Microsoft sau Apple, o semnătură a CEO-ului ar fi suficientă pentru a face o actualizare a infrastructurii IT. Însă în universul criptomonedelor lucrurile nu sunt la fel de simple.
O întrebare ce poate părea trivială, cât de mare să fie o verigă din lanţul Bitcoin, a stârnit un veritabil „război civil“ între dezvoltatorii, minerii şi evangheliştii monedei. Cei care au militat pentru păstrarea actualelor dimensiuni, care nu mai fac față volumelor (procesarea tranzacțiilor poate dura până la șase ore), au fost acuzaţi de idealism, în vreme ce promotorii schimbării au fost acuzaţi că încearcă să centralizeze puterea. Aşa a apărut ruptura dintre Bitcoin şi Bitcoin Cash, care procesează mai repede tranzacțiile. Recenta prăbușire a fost cauzată de faptul că investitorii se așteptau la o nouă schimbarea a codului, care nu a mai venit. Ca urmare, Bitcoin a scăzut, iar Bitcoin Cash s-a apreciat.
Această volatilitate este greu de digerat chiar și de investitorii cu toleranță mare la risc. Cu toate că Bitcoin este în prezent referinţa în materie de criptomonede, Bitcoin Cash ar putea avea o evoluţie mai bună, beneficiind de un cod îmbunătăţit. Indiferent însă care dintre cele două părţi va câștiga, investitorii nu pot să nu se întrebe cât de sustenabil este preţul acestor monede dacă la fiecare decizie privind dezvoltarea codului o parte din comunitate se rupe şi o ia pe o cale separată, dând naştere unei noi monede.
BLOCKCHAIN
Dacă asupra viitorului Bitcoin părerile sunt împărțite, potențialul blockchain-ului este unanim acceptat.
- COPY-PASTE. „Sistemul de blockchain poate fi aplicat în foarte multe industrii. Se bazează pe validarea unei informații într-un mod distribuit, ceea ce este foarte eficient și poate reduce costurile operaționale“, spune Liviu Arsene, de la Bitdefender. Spre exemplu, Walmart și alți șapte giganți din industria alimentară au încheiat un parteneriat pentru a utiliza blockchain pentru a păstra arhive digitale securizate și a îmbunătăți trasabilitatea produselor.
- BANKING. Deși nu vor să audă de Bitcoin, marile bănci și instituții financiare au pus pe picioare R3, o companie de software care își propune să implementeze blockchain în operațiunile specifice serviciilor financiare tradiționale.
FOTO: Guliver / Getty Images
