A vrut să cumpere online o bicicletă de lemn pentru fiul ei și a ajuns să își facă o afacere cu jucării care îi va aduce 100.000 de euro anul viitor

Cristina Dobreanu 20/07/2018 | 16:28 Oameni
A vrut să cumpere online o bicicletă de lemn pentru fiul ei  și a ajuns să își facă o afacere cu  jucării care îi va aduce 100.000 de euro anul viitor

Pentru Aura Bucur, nașterea celui de-al treilea copil a venit aproape la pachet cu un business pe două și trei roți pentru cei mici.

Acest articol a apărut în numărul 44 (9 – 22 iulie) al revistei NewMoney

S-a întâmplat anul trecut, în apropiere de ziua de naștere a băiatului său mijlociu, căruia a vrut să-i cumpere o bicicletă din lemn de pe un magazin online din Statele Unite. Numai că Austria era singura țară din Europa în care retailerul în cauză fă­cea livrări, astfel că Aura Bucur (35 de ani) s-a gândit „Ce ar fi să fac eu o bici­cletă?“. A fost ideea din care s-a materiali­zat mai apoi Woodland Toys Company. Având experiență în sistemul bancar, nu i-a fost greu să facă o analiză de piață și un plan de business. Cererea în piață exista, mulți părinți preferând jucăriile din lemn pentru că sunt durabile și mai rezistente decât suratele lor din plastic, dar a considerat că oferta nu era la un standard suficient de ridicat. Și cu toate că planu­rile inițiale ar fi dus-o în direcția construi­rii unei mici fabrici aici, costurile ar fi depășit cu ușurință 100.000 de euro.

În aceste condiții, s-a reorientat către China, unde ar fi putut găsi o fabrică în care să-și producă jucăriile în regim de lohn, după design și specificații proprii. Numai că, fiind însărcinată cu cel de-al trei­lea copil, Aura nu a mai putut să plece în China. A făcut-o, în schimb, soțul ei, Valentin (35 de ani), care a mers în toam­na anului trecut în Ningbo, lângă Shanghai, o zonă înțesată de fabrici, de unde a reușit să vină cu un parteneriat. „Am vizitat patru fabrici, una lângă alta, în aceeași zi“, spune Valentin Bucur, dar a ales în cele din urmă o fabrică specializată în biciclete și triciclete. „Ce îmi place la chinezi este punctualitatea și seriozitatea“, spune Aura Bucur, care mărturisește că a avut mici îndoieli legate de calitate, mai ales că, de cele mai multe ori, China nu este asociată cu produse premium. „Până nu a venit acasă mostra, să văd eu cum arată, nu am avut încredere. Dar calitatea se reflectă și în prețul pe care îl agreezi cu fabrica din China“, punctează ea. Au vrut ca produsele lor să fie din lemn care provine din proiectele de reîmpă­du­riri și lemn reciclat, cu roți din spumă și vopsea pe bază de apă, fără diluanți și să nu depășească trei-patru kilograme fiecare.

BRAND, NU BAX. De la vizita în China și până la prima livrare au trecut aproape șase luni, timp în care s-a hotărât asupra designului și a ambalajului, a înregistrat brandul la OSIM și s-a ocupat de tot ce în­seamnă birocrație – traducerea schiței de montare, certificatele de garanție etc. „Apar lucruri la care nu te gândești și care puse în practică îți dau bătăi de cap și cheltuieli“, mai spune ea. Prima co­mandă de triciclete (care se pot transforma și în biciclete, fiind destinate copiilor cu vârste de doi-trei ani) și biciclete (pentru copii de peste trei ani) a to­ta­lizat 400 de bucăți și a ajuns la București în urmă cu mai puțin de o lună și ju­mă­tate. „Am fost cam inconștientă  sau prea curajoasă când am adus atâtea produse, pentru că nu aveam decât promisiuni de la retailerii din țară, iar în acest stoc erau economiile noastre“, explică ea, recunos­când că a depășit bu­getul inițial, estimat la 15.000 de euro.

Între timp au mai rămas pe stoc doar 150 de biciclete și triciclete, care pot fi cumpărate atât în online (în marketplace-ul eMAG, pe Nichiduta.ro etc.), cât și în ma­gazine fizice specializate (cum ar fi MaxToys și, mai recent, în unități ale Companiei de Librării București). Pre­țu­rile variază de la 265 de lei pentru tri­cicletă la 280 de lei pentru bicicletă, în online, iar în magazinele fizice produsele pot costa până la 350 de lei. „Vreau să creez un brand, nu vreau să vând la bax. Aș vrea să fac produse per­sonali­zate – cu plăcuțe de în­ma­triculare, cu un certificat de garanție, cu sigiliu –, pe care să le vând doar pe site-ul propriu“, spune acum Aura Bucur, care speră că de la începutul lui au­gust Woodland Toys va avea și un site propriu funcțio­nal. Deocamdată, principalii clienți din online vin din zona de nord a Capi­ta­lei, dar și din țară.

Se gândește și la sezonul rece, pentru care vrea să aducă, încă din toamnă, o sanie și un căluț. Ideile nu îi lipsesc, însă nu vrea să aducă sute de repere, ci maximum zece produse. Cum 2019 va fi primul an complet de funcționare, esti­mează pentru atunci vânzări de 100.000 de euro, cu șase produse (tricicleta, bicicleta, sania, căluțul și alte două repere – surpriză).

Pariul ei poate fi unul fericit, fiindcă, la nivel global, creșterea gradului de conș­tien­tizare a beneficiilor unor jucării din lemn au un rol tot mai accentuat în creș­terea pieței jucă­riilor de profil. Europa este o regiune importantă pentru piața de jucării din lemn, arată un studiu al Transparency Market Research, iar majoritatea acestor jucării sunt aduse aici din țări precum China și Thailanda. Totuși, Aura Bucur nu renunță la ideea de a construi o unitate de producție în România. Iar pronosticul ei este că acest lucru s-ar putea întâmpla în urmă­torii cinci ani. Lemn de calitate să fie!

Radiografie de piață

Cu o ofertă tot mai variată și cu 1 iunie vârf de vânzări, piața autohtonă de jucării ar putea depăși 220 de milioane de euro în 2018, arată datele furnizorului de informații de afaceri KeysFin.

  • COMPANIILE. Pe piața autohtonă a jucăriilor sunt înregistrate 374 de companii, cu peste 30% mai multe decât în 2012. Circa 80% din comerțul local cu jucării și 50% din sectorul de producție este controlat de companii străine. Firmele cu acționari din Grecia, Cipru, Marea Britanie, Germania, Ungaria, Luxemburg și Franța sunt cei mai puternici investitori.
  • REPARTIȚIA. Cele mai multe companii din piață au activități în București, Mureș, Bihor, Covasna, Harghita, Arad și Brașov. Covasna este liderul topului din perspectiva cifrei de afaceri, cele șase companii din acest județ înregistrând în 2017 o cifră de afaceri cumulată de peste 53 de milioane de lei (12 milioane de euro).
  • LIDER DE PIAȚĂ. Primii zece jucători din comerțul de profil concentrează 92% din piață, dar grecii de la Jumbo se detașează de restul plutonului, cu afaceri de peste 400 de milioane de lei (88 de milioane de euro) anul trecut și 800 de angajați.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.