Vlad Gheorghe, Horváth & Partners România: ”Multe afaceri trebuie să se eficientizeze pentru a putea supraviețui post-pandemie”

În 2021, se așteaptă o creștere pentru proiectele care vizează îmbunătățirea soluțiilor digitale deja implementate dar care, probabil pentru multe afaceri, nu au ajuns încă la un grad de maturitate acceptabil, este de părere Vlad Gheorghe, Senior Project Manager în cadrul Horváth & Partners România.

 ”O serie de subiecte vor fi foarte prezente în 2021 pe piața locală de consultanță, venind ca efect al evoluțiilor din 2020. În timpul pandemiei, am observat un interes crescut pentru soluțiile digitale. De fapt, acestea au fost absolut necesare pentru supraviețuirea multor afaceri, având în vedere telemunca și creșterea cumpărăturilor online. Astfel, în 2021 ne așteptăm la o creștere a proiectelor care vizează îmbunătățirea soluțiilor digitale deja implementate dar care, probabil pentru multe afaceri, nu au ajuns încă la un grad de maturitate acceptabil. Concret, ne așteptăm, de exemplu, la o creștere a proiectelor de îmbunătățire a interfețelor pentru utilizatori sau a experienței online a clienților”, spune Vlad Gheorghe.

De asemenea, potrivit lui Gheorghe, vor fi mai multe proiecte de Big Data, având în vedere că procentul canalelor online a crescut substanțial, fapt care face ca înțelegerea obiceiurilor consumatorilor prin segmentare bazata pe date să fie mai eficientă.

”Estimăm că multe businessuri, din toate categoriile, își vor dori să înțeleagă mai bine clienții, pentru a le putea oferi servicii, produse sau pachete adaptate pentru fiecare segment, sau chiar pentru fiecare cosumator individual. Cu siguranță, 2020 nu a fost un an ușor pentru multe segmente ale economiei românești. Astfel, ne așteptăm ca, odată cu expirarea măsurilor guvernamentale și bancare de susținere a afacerilor, să apară o cerere crescută de proiecte de eficientizare a bazei de cheltuieli. Multe afaceri trebuie să se eficientizeze, pentru a putea supraviețui post-pandemie. Nu în ultimul rând, ne așteptăm ca fondurile europene din programe precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) sau Grean Deal să înceapă să producă efecte foarte importante în societate și economie. Suntem pregătiți să susținem creșterea ratei de absorbție a acestora și folosirea lor într-un mod eficient pentru România”, detaliază Vlad Gheorghe.

Totodată, în opinia sa, cea mai mare provocare din domeniu, consultanța de management, rămâne în continuare capacitatea de atragere și păstrare a oamenilor talentați în cadrul firmei. ”Deși primele luni ale pandemiei au fost mai complicate, trebuie să recunoaștem că de la inceputul lunii septembrie avem o performanță bună, iar în ultimele luni, chiar foarte bună. Credem că acest lucru se datorează faptului că avem o rată de diversificare destul de mare a proiectelor noastre în domenii economice diferite, dar și în zone geografice diferite”, mai spune Gheorghe.

Făcând o comparație între criza din 2008/2009 și criza actuală, acesta puntează că cele două crize sunt diferite în mod fundamental, din perspectiva factorului generator. Astfel,  ”criza din 2008 – 2009 a fost cauzată de marile dezechilibre financiare existente, în perioada anterioară crizei, în economia americană, dar și în cea globală, în timp ce situația prezentă, care deocamdată nu poate fi catalogata ca fiind o criză financiară, este provocată de propagarea la nivel global a virusului COVID-19”.

”În 2008 – 2009, principala caracteristică a crizei a fost implozia sistemului financiar, care a produs un efect cvasi-cataclismic în tot sistemul. În cazul României, cred că pentru descrierea acelei perioade sunt foarte potrivite cuvintele guvernatorului BNR: a fost o “aterizare forțată” a economiei. În 2020, criza sanitară a avut un altfel de impact. Impunerea măsurilor de distanțare socială i-a determinat pe mulți oameni să își “localizeze” existența cât mai mult. Cu alte cuvinte, în 2020, am muncit și trăit cât mai aproape de casă. Acest fapt a avut un impact negativ asupra sectoarelor economice care își generau cifra de afaceri din activități în strânsă legătură cu existența noastră pre-COVID, când călătoream cu toții mult mai mult. Pe scurt, diferența esențială dintre cele două crize este impactul negativ mult mai neuniform asupra sectoarelor economice. În 2008 – 2009, toate sectoarele au fost afectate negativ într-un mod mult mai asemănător, comparativ cu perioada pandemică din 2020 și probabil 2021, care are un impact cataclismic pentru sectoare precum aviația sau HoReCa, dar mai puțin negativ pentru sectoare precum retail sau energie si gaze”, conchide Vlad Gheorghe.