Cum e să fii dat afară din compania pe care ai fondat-o. Povestea rebelului de la Uber

Mimi Noel 21/02/2018 | 15:08 Global
Cum e să fii dat afară din compania pe care ai fondat-o. Povestea rebelului de la Uber

 

În urmă cu un an, înainte chiar de începerea problemelor în Justiție, de anchetele federale, de demisiile în masă și chiar înainte ca semnificația numelui Uber să treacă de la cel mai valoros startup global la cel mai disfuncțional, managementul executiv al companiei s-a adunat la un hotel din San Francisco și a încercat să-l convingă pe directorul executiv, Travis Kalanick, că problema cea mai mare a companiei era… chiar el.

Acest articol a apărut în numărul 34 (19 februarie – 4 martie) al revistei NewMoney

Ca argumente, managerii veniseră inclusiv cu rezultatele unui sondaj de opinie făcut printre șoferi și clienți deopotrivă. Kalanick operează cu foarte mult instinct și cu o convingere extrem de încăpățânată că știe mai bine cum ar trebui oamenii să se simtă, nu cum se simt de fapt. Jeff Jones, noul președinte al Uber și fost director de marketing în cadrul Target Corp., a cerut argumente mai substanțiale. Conclu­zii­le sondajului au fost printate și agățate pe pereți. Cam jumătate dintre respondenți au avut o părere bună despre Uber și aplicația din spatele serviciului de transport. Dar când a venit vorba de Kalanick, care aruncă în mod uzual în derizoriu atât convențiile de la locul de muncă, cât și legislația privind transportul public, au avut o părere negativă la modul cel mai tranșant.

Ca de obicei, discuția cu el a devenit încordată. Jones și adjuncții săi au încercat să-i spună că atât șoferii, cât și clienții au început să perceapă compania ca fiind o adunătură de ticăloși lacomi și egoiști. Kalanick a ripostat, spunând că Uber are de fapt o problemă de PR, nicidecum una de cultură cor­poratistă.

La un moment dat, în timpul întâlnirii, cineva a dat drumul la un filmuleț pe un laptop. Era Kalanick aflat pe bancheta din spate a unui UberBlack, înregistrat de șoferul Fawzi Kamel discutând aprins despre tarife. „Unii pur și simplu nu-și asumă responsabilitatea. Dau vina mereu pe cineva“. La finalul filmule­țu­lui, s-a ridicat și și-a făcut mea culpa „E nasol. Chiar sunt groaznic“.

#ȘTERGEUBER. După ce perioada scurtă de căință a trecut, a chemat un membru al boardului, a cerut o nouă strategie de PR și a început un an în care Kalanick a intrat în rolul ticălosului care primește exact ce merită într-una dintre cele mai palpitante drame a unui startup de la bula dot.com încoace. O poveste care până acum nu a fost niciodată spusă.

Într-un fel, toată melodrama a început cu noul locatar de la Casa Albă, președintele Donald Trump. Pe 27 ianuarie, proaspătul președinte a dat un ordin care restricționa intrarea în SUA a celor care veneau din șapte state musulmane.

Evident, a izbucnit furia. Oamenii au ieșit în stra­dă, inclusiv angajații din Silicon Valley într-un soi de protest mai curând simbolic. În New York, sindicatul Alianța angajaților de taxi din New York a anun­țat o grevă de o oră în acea zi. Pentru Uber, greva a însemnat o creștere exponențială a comenzilor mai ales către Aeroportul J.F. Kennedy. Ar fi însemnat un salt uriaș al prețului, dacă lăsau liberi algoritmii din spatele aplicației, dar managerii din New York au decis să suspende creșterea tarifelor în noaptea cu pricina.

Cu toate acestea, reacția negativă nu a putut fi evitată.  După ani în care au apărut tot felul de știri negative – spionarea pasagerilor, experimente suspecte cu mașini fără șofer prin San Francisco sau cu­ceririle amoroase cu care directorul executiv se lăuda, oamenii au început să aibă o părere tot mai proastă despre Uber. Un nou hashtag a circulat pe Twitter – #ștergeuber. Zeci de mii de utilizatori și-au șters conturile. Serviciul rival Lyft Inc. care s-a pozi­ționat chiar așa, anti-Uber, a capitalizat puternic momentul și a donat un milion de dolari către Sindicatul libertăților civile americane.

Paie pe foc a pus apoi și decizia lui Kalanick de a deveni unul dintre consilierii de business ai lui Trump. A motivat aderarea la consiliul respectiv ca fiind doar din dorința de a sta la aceeași masă cu alți oameni de afaceri precum Elon Musk, Bob Iger de la Walt Disney sau cu Ginni Rometty de la International Business Machines Corp.

Între timp, criticile din partea clienților și șoferilor deopotrivă s-au intensificat. Kalanick discuta zile întregi cu managerii căutând soluții. Au luat în calcul varianta de a găsi pur și simplu un pretext pentru a pleca din companie.

La jumătatea lunii februarie, Susan Fowler, inginer, posta pe blogul său sub titlul „reflectând la anul foarte, foarte ciudat la Uber“ o poveste despre desele hărțuiri sexuale din cadrul companiei și a că­ror martoră a fost. Kalanick s-a văzut nevoit să-l angajeze pe avocatul Eric Holder Jr., fost ministru al Justiției și partener în cadrul firmei de avocatură Covington & Burling LLP să ancheteze acuzațiile lui Fowler. „Nu vom scăpa niciun detaliu. Compania are o singură șansă să iasă bine din această poveste“, a declarat Holder pentru Bloomberg News la începutul anchetei.

Doar că loviturile au continuat. Filmarea cu camera de la bordul mașinii șoferului Uber a devenit publică. Câteva săptămâni mai târziu, The New York Times a publicat un articol des­pre Greyball, tehnologia secretă dez­vol­tată de Uber pentru a identifica și respinge comenzile acelor utilizatori care, consideră Uber, au încălcat termenii contractuali ai companiei. În unele orașe și țări, managerii Uber fo­losesc Greyball pentru a evita ca în mașini să urce inspectori de taxi sau alți oficiali care urmăresc scoaterea de pe piață a serviciului.

CONFLICTUL CU GOOGLE. Factorul comun în toate aceste crize a fost atitudinea combatantă a lui Kalanick. În întâlniri, îi impresionează și îndepăr­tează deopotrivă pe angajați, investitori și pe colegii din board. De-a lungul timpului, mulți prieteni i-au devenit dușmani. Jones, președin­tele boardului care a solicitat studiul, și-a dat demisia în martie după doar șase luni de la angajare. În interviul de plecare, a fost mai precis în motivare – a cri­ti­cat dur stilul de management-bazucă și refuzul de a asculta și alte păreri. Jones a dorit atât de mult să plece din companie, încât nici nu și-a mai negociat un pachet salarial de exit, preferând să piardă astfel milioane de dolari.

Și Google ar fi trebuit să-i fie un aliat. În 2013, compania investea în Uber, iar după patru ani pachetul deținut valorează deja câteva miliarde. Dar tot mai mult, cele două companii au intrat în competiție, încercând să dezvolte propria marcă de automobil au­t­­o­nom. Și relațiile s-au stricat iremediabil când Uber a cumpărat startup-ul Otto pentru mai bine de 600 de milioane de dolari. Majoritatea angajaților Otto sunt foști angajați ai Google, în frunte cu cofondatorul Anthony Levandowski. Dacă celălalt și mult mai notoriu cofondator al Google, Larry Page, îl detesta pe Levandowski, ei bine acum probabil că fu­megă de-a dreptul.

La sfârșitul lui februarie 2017, Google i-a dat în ju­decată pe cei de la Uber, acuzând compania că i-a furat secrete. Acuzațiile erau devastatoare – printre ele aceea că Levandowski a descărcat 14.000 de fi­și­e­re Google înainte de a pleca din companie pentru a fonda Otto. Procesul ar fi putut fi evitat însă, dacă executivul Uber, Kalanick, ar fi ținut cont de ce îi spun managerii. De exemplu, consilierul general al Uber, Salle Yoo, și-a exprimat la momentul respectiv rezerve mari cu privire la tranzacție, spun surse apropiate. Și directorul financiar, Emil Michael, s-a ținut departe de achiziție, conștient că va atrage furia celor de la Google.

Între timp, anchetatorii privați care au luat la puricat Otto înainte de achi­ziție au descoperit că Levandowski a plecat de la Google cu cinci fișiere cu informații și documente – coduri sur­se, fișiere de design etc. din pro­iectul Google de dezvoltare a unui autovehicul autonom.

Kalanick, care susține că nu a citit raportul anchetatorilor, a mers mai departe cu achiziția. Mai mult, chiar a decis să-l apere pe Levandowski de atacul în justiție al celor de la Google. Când cei din urmă chiar au deschis procesul împotriva Uber, Levandow­ski le-a spus juraților că are de gând să invoce protecție în baza celui de-al Cincilea Amendament privind autoincriminarea. Avocatul Yoo i-a cerut lui Kalanick să-i dea concediu lui Levandowski sau să-l dea afară. Kalanick a insistat ca Uber să rămână alături de „fratele lui de cruce“, cum l-a descris cândva pe Levandowski.

Până în primăvară, nemulțumirea publică la adre­sa lui Kalanick reieșea clar din sondajele făcute de companie. Întrebați ce părere au despre mai mulți lideri de mari companii, Kalanick s-a situat în coada clasamentului, puțin deasupra directorilor executivi ai Goldman Sachs Group sau Wells Fargo & Co. Iar Kalanick nu dorea să îmbunătă­țească ceva. De fapt, judecata lui continua să se deterioreze.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

← Close