Trei tineri antreprenori pregătesc lansarea pe piață a unui joc în care întrebările potrivite fac toți banii

Trei tineri antreprenori pregătesc lansarea pe piață a unui joc în care între­bă­rile potrivite fac toți banii. Și ceva pe deasupra.

Acest articol a apărut în numărul 68 (24 iunie – 7 iulie 2019) al revistei NewMoney

Mai întâi, a fost un hackathon de gaming, Amber Jam, la Comic Con 2016, prin care organizatorii își propuneau să demonstreze că un joc poate prinde formă în doar câteva ore, ajungând de la stadiul de idee la un prototip care poate fi testat și jucat. Competiția a avut un termen de grație de 24 de ore, iar concurenților li s-a cerut să realizeze cel mai bun joc pe care îl pot dezvolta în acest interval, având ca temă gene­rală „Under the surface“. Printre cei înscriși atunci s-au numă­rat și viitorii antreprenori Andrei Olaru, Marius Petcu și David Moscovici, care au decis să dezvolte un joc de tip puzzle con­ver­sațional, care te provoacă să des­coperi ce se află „sub psihicul uman“. Explicația lor? Nu există un mod mai bun de a afla ce se află în mintea altei persoane fără a o supune unui interogatoriu.

Scenariul era simplu: jucătorul intra în pielea unui detectiv și avea la dis­po­ziție cinci minute pentru a interoga trei suspecți într-un potențial atac terorist la un mall și a afla unde au plasat o bombă.

Cum prototipul a fost primit foarte bine – și identi­ficând lipsa unor jocuri pentru un public matur intelectual pasionat de ga­ming –, cei trei au înființat în 2017 Critique Gaming, un SRL prin care să acceseze o finanțare de 44.000 de euro acordată prin programul național Start-Up Nation. Din cauza unei „birocrații imprevizibile“, după cum spun ei acum, au primit însă cu vreo 10.000-15.000 de euro mai puțin. Chiar și așa, au închiriat un birou, au mai angajat două persoane și au continuat să dezvolte „Interrogation“.

În octombrie 2018, „Interrogation“ pri­mea distincțiile „Best Game of The Show“ și „Best Game Design“, acordate la finalul celei de-a treia ediții a Dev.Play, prima conferință anuală românească dedicată industriei producătoare de jocuri video din Europa de Est. A urmat o nominali­zare la premiul pentru „Cel mai bun joc in­dependent al anului“ la conferința ReBoot, din Croația, dar și o selecție printre cei patru finaliști ai conferinței Nordic Game (Malmö, Suedia).

NIVELUL FINANȚĂRILOR. Luna trecută, Critique Gaming a reușit să atragă o finanțare de tip seed de 120.000 de euro din partea unui grup de investitori din cadrul Asociației TechAngels, bani care urmează să fie folosiți pentru lansarea pe piață a jocului. Printre in­vestitorii în Critique Gaming se numără Dan Adamescu, Gabriel Iovu, Ionuț Țăranu, Mălin Ștefă­nescu, Radu Atanasiu și Răzvan Căpățînă, iar lead investor este Auctus Capital.

Pentru că și-au dorit ca „Interrogation“ să fie mai mult decât un simplu joc și să ridice anumite întrebări, cei trei au dezvoltat un scenariu care abordează teme complexe și actuale, cum ar fi radicalizarea politică, extremismul sau terorismul. De altfel, „Interrogation“ este 80% scriere creativă și 20% cod, grafică și game design.

Practic, jucătorul ia rolul unui investigator de top, transpunându-se în fața pro­vocărilor logistice, etice, politice și personale cu care se confruntă acesta în realitate. Jucătorul-investigator trebuie să com­­bată o nouă organizație teroristă, deo­sebit de periculoasă, mai ales din cauza po­pularității mesajului său extremist.

Jocul va fi lansat până la finele anului, într-o primă fază pentru calculatoare și pentru Nintendo Switch, urmând să fie dis­ponibil și pe tablete. După lansare, cei trei antreprenori estimează să ajungă la o bază de aproximativ 50.000-150.000 de utilizatori și speră ca în primul an „pe rafturi“ să atragă venituri de peste o jumă­tate de milion de dolari.

MAI MULT DECÂT UN JOC. Majoritatea filmelor și serialelor, spune Andrei Olaru, abordează tema extremismului într-un mod evident: comercial și distractiv. Cu siguranță, „un pic nerealist“. Mai exact, îi por­tre­tizează pe extremiști drept niște „psi­hopați“, „monștri“, „absurd de înțe­les“ și care pot fi opriți doar cu forța. „Când, de fapt, dacă ne uităm la toate în­cer­cările de a opri cu forța organizațiile extremiste din Afganistan, observăm cum ele ajung de fapt să radicalizeze oamenii și mai mult.“ Iar „Interrogation“ își asumă și un rol educativ al publicului mai puțin familia­rizat cu acest subiect. „Putem să încer­căm să-i ajutăm măcar un pic și să abor­dăm subiectul și din alt unghi, pentru că monștrii nu apar în realitate ca pe jocurile pe calculator. Un om devine un monstru după ce omoară sute de oameni. Dar ajunge la aceste cifre treptat“, explică Olaru.

Există o progresie psihologică pe care o parcurg criminalii în serie, mai spune acesta, progresie pe care, dacă o înțelegi, ajungi să „nu-i mai urăști“. „Urăști ceea ce fac ei, dar poți simți milă sau… înțelegere. Vrei mai degrabă să oprești oamenii din a fi radicalizați decât să omori toți radicalii. Genul ăsta de emoție am vrea“, adaugă el. La cei 25 de ani ai lor, cei trei fondatori au experiență profesională și educațională în domenii ca economie, drept, diplo­ma­ție, IT, programare, game design și training de public speaking și argumentare.

În prezent, în România există peste 80 de studiouri de game development, dintre care peste 50 se află în București, alte orașe cu o prezență notabilă a industriei fiind Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Craiova și Iași, arată cel mai recent studiu realizat de Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri din România (RGDA).

Cele mai mari companii din România din acest domeniu sunt: Ubisoft România, Electronic Arts România, Gameloft România, Amber Studio, Bandai Namco Entertainment România, King Games Studio şi AMC Pixel Factory.

CREȘTERE

Românii contribuie masiv la dezvoltarea industriei de jocuri video, evaluată la 145,3 milioane de dolari doar în țara noastră.

• Piața. Piața mondială a jocurilor video și electronice ar urma să genereze venituri de 152,1 miliarde de dolari în 2019, în creștere cu 9,6% comparativ cu 2018.
• Distribuție. Jocurile mobile pe smartphone-uri şi ta­blete, față de cele pentru PC-uri și console, vor ge­ne­ra venituri de 68,5 miliarde de do­lari, adică 45% din piața mondială.
• Public. Astăzi sunt peste 2,5 miliarde de gameri în lume care vor cheltui 151,1 miliarde de dolari pe jocuri în 2019.
• ÎNTINDERE. Pe plan local, sunt peste 80 de studiouri de dezvoltare de jocuri din România, din care 50 își des­fășoară activitatea în Bucu­rești, iar 16 ‒ în orașe mai mici precum Cluj, Timișoara, Iași sau Brașov.
• CREAȚIE. Aproximativ 85% din studiourile din România sunt specializate pe dezvol­tare de jocuri noi, în timp ce 15% din studiouri se axează pe servicii pentru industrie.
• joburi. În jur de 7.000 din cei 100.000 de angajați din industria IT&C lucrează în sectorul de gaming.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney