Totul despre Uber, fenomenul care amenință businessurile clasice
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Iubiți-l sau urâți-l. Lansat în 2009, ca o alternativă la serviciile urbane de transport, Uber a devenit rapid unul dintre cele mai controversate startup-uri din istorie. Inclusiv în România de azi.
Zeci de taximetriști s-au strâns în seara de 28 noiembrie în zona bulevardului Timișoara din București. Au urmărit, pe aplicația dedicată, șoferii Uber, au făcut comenzi și i-au atras în zonă pentru a-i bombarda mai apoi cu ouă și făină.
Cu doar o zi înainte, Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați (COTAR) a amenințat cu boicotarea activității de transport în regim de taxi pe Aeroportul Otopeni, pe motiv că, în incinta aerogării, erau plasate reclame Uber. Conducerea aeroportului a retras materialul publicitar incriminat în doar 24 de ore, chiar dacă reprezentanții Uber au replicat că acesta era perfect legal.
Dar cea mai puternică lovitură încasată până acum de Uber vine de la Cluj-Napoca. Pe 16 noiembrie, Tribunalul Cluj a decis interzicerea serviciului în orașul de pe Someș, la solicitarea Asociației de Monitorizare Taxi Transilvania. Reprezentanții Uber România au contestat însă hotărârea, iar pe 24 noiembrie Curtea de Apel Cluj a suspendat provizoriu decizia Tribunalului, suspendare extinsă ulterior până la judecarea apelului înaintat de compania americană.
Numai că, în aceeași zi de 24 noiembrie, Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a solicitat ca Uber Olanda (țara unde sunt înregistrate operațiunile companiei) să-i transmită listele cu toate cursele și încasările șoferilor colaboratori care au făcut curse anul trecut. Ce se întâmplă, de fapt?
Dilema. Încă de la înregistrarea în România, în octombrie 2014, Uber a fost permanent contestat de organizațiile profesionale de transport și de companiile de taximetrie pentru concurență neloială. Problema pe care o ridică taximetriștii este, în aparență, simplă: ce este, de fapt, Uber: companie de transport – care are nevoie de licențe, dispecerat etc. – sau serviciu digital?
„Uber funcționează ilegal. Nu plătește nimic. Dacă vor să facă taxi, să-și facă dispecerat. Dar nu vor să aibă obligații“, acuză președintele COTAR, Vasile Ștefănescu.
Pe de altă parte, Uber se autodefinește ca platformă online care face legătura între șoferi și clienți, nu ca un serviciu de taximetrie. Mai mult, reprezentanții companiei spun că sunt cu taxele la zi. „După fiecare cursă, utilizatorului i se emite o factură. Toate tranzacțiile sunt digitale. Serviciul este complet fiscalizat“, reacționează directorul general al Uber România, Nicoleta Schroeder, fiica fostului șef al ANAF, Gelu Diaconu. Aceasta a fost recrutată de Uber în urma unei deplasări la New York, unde s-a întâlnit cu un reprezentant al companiei. A participat la un concurs și, din primăvara lui 2015, a preluat conducerea operațiunilor din România ale Uber.
În replică, cei de la COTAR acuză șoferii parteneri Uber că nu și-ar plăti taxele pentru serviciile prestate și că nu ar avea nici dreptul de a presta servicii de transport persoane.
„Șoferilor parteneri li se cere cazierul fiscal și auto. În funcție de aceste elemente ei sunt acceptați sau nu pe platforma Uber“, vine replica lui Schroeder.
Cine are, însă, dreptate? Organizația care apără drepturile taximetriștilor ori Uber? Proprietarii companiilor de taximetrie sunt, în mare parte, rezervați în ceea ce privește o discuție tranșantă despre poziția Uber în piață și despre activitatea prestată de șoferii care lucrează pentru compania americană.
Taximetrist ori Uber-șofer? Mihai Ghișă, administrator Pelicanul – companie contestată, la rândul său, de taximetriștii bucureșteni pentru că ar opera în Capitală cu autorizații obținute în județul Ilfov – spune că primele efecte ale Uber sunt resimțite la nivelul resurselor umane.
„Din cauza costurilor și taxelor mari de pe piața taximetriei, mulți șoferi de calitate s-au mutat la Uber“, explică Mihai Ghișă, adăugând că majoritatea companiilor au pierdut șoferi „mai spălați, care aveau un comportament decent atât în trafic, cât și în prezența clienților“.
Astfel, întărește ideea că publicul Uber a renunțat la serviciile taxi tocmai din cauza comportamentului unora dintre conducătorii auto. În mare parte, mai spune Ghișă, șoferii care au migrat către Uber au atestate pentru transportul de persoane în regim de taxi.
Migrația șoferilor de taxi către Uber este confirmată și de un alt acționar al unei mari companii de taxi din Capitală, care a dorit să își păstreze anonimatul. Până în urmă cu câteva luni, spune acesta, operatorii de taximetrie aveau zeci de cereri de angajare, însă, în ultima perioadă, numărul acestora a scăzut spre zero.
Tot în ultimele două-trei luni, mai spune sursa citată, pe piața transportului de persoane a mai apărut un fenomen. Mai mulți șoferi care și-au oferit serviciile pentru Uber au început să-și ia autorizații pentru activități de tip rent-a-car, tocmai pentru a se proteja împotriva vidului legislativ.
„Din datele noastre, circa 30% din șoferii Uber dețin autorizație de tip rent-a-car“, confirmă Mihai Ghișă, de la Pelicanul. El precizează că acești șoferi se orientează către administrațiile locale din județul Ilfov, de unde obțin mult mai repede autorizații pentru serviciile de închiriere a mașinilor cu șofer, în schimbul unor taxe de circa 100 de lei pe an, în condițiile în care în Capitală aceste taxe depășesc 3.000 de lei anual.
De altfel, surse din piață ale NewMoney spun că șoferii care dețin firme au început să achiziționeze mașini în leasing operațional, în ideea autorizării în regim rent-a-car, pentru a le înscrie pe Uber. „La nivel regional avem înțelegere cu două companii de leasing care pot oferi mașini șoferilor, care le pot utiliza atât în interes personal, cât și în calitate de parteneri Uber“, confirmă Nicoleta Schroeder.
Pe acest fond, chiar dacă șoferii care au autorizații rent-a-car ar fi acoperiți în fața unor controale, problema reglementării Uber rămâne încă în picioare. „Este nevoie de reglementare și susținem acest lucru. Noi suntem o companie de tehnologie care intermediază transportul de persoane“, clarifică Nicoleta Schroeder.
Fenomenul mondial. Uber este creația unui american, Travis Kalanick. În 2008, la Paris, supărat că nu găsește un taxi într-o noapte rece, a început să se gândească la o modalitate de a comanda o mașină printr-o simplă atingere a ecranului telefonului. Visul său prindea contur doi ani mai târziu, când start-up-ul său a devenit funcțional, la San Francisco, unde a lansat UberCab, serviciul care avea să ia lumea prin surprindere.
La doar un an de la lansare, în 2011, compania era evaluată la 60 de milioane de dolari. A fost începutul unei extinderi agresive în Asia, Africa, Europa, Uber fiind prezentă în acest moment în 58 de țări și peste 300 de orașe.
Și mai trebuie spus că veniturile Uber au crescut în fiecare an cu 300%, rată care ar urma să se mențină și în 2016. Iar potențialul este uriaș, indiferent de zonă. Un singur exemplu: într-un San Francisco în care piața serviciilor tradiționale de taximetrie este estimată la 140 de milioane de dolari pe an, Uber avea în 2015 venituri de 500 de milioane de dolari, la o rată de creștere de 200%.
Dar Uber a mai reușit ceva. Dincolo de toate aceste cifre, a generat o nouă piață și a devenit un simbol al controversei, al modului în care noile tehnologii amenință și schimbă modelele tradiționale de business.
Noile transformări, explică Andreea Mitiriţă, director consultanță financiară în cadrul PwC România, vor aduce o serie de provocări fiscale, cum ar fi: determinarea prezenţei impozabile a unei companii într-o jurisdicție pe baza unei prezenţe digitale semnificative, introducerea unor taxe cu reţinere la sursă asupra tranzacţiilor pe internet cu bunuri şi servicii, taxarea plăţilor pentru servicii in cloud, schimbarea regulilor de TVA pentru tranzacţii internaţionale online de bunuri şi servicii (aflată deja pe agenda Comisiei Europene).
Euroscepticism. Ce este, așadar, Uber? La această întrebare urmează să răspundă și Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, care instrumentează un dosar venit de la o instanță din Spania, în care Uber este acuzat de un operator iberic de taximetrie că este o companie de transport și ar face concurență neloială.
În cazul în care cei 15 judecători vor decide că Uber este un serviciu de transport persoane, atunci compania americană va fi nevoită să se alinieze condițiilor din fiecare stat al Uniunii Europene în care activează. Înainte de pronunțarea unei sentințe, urmează să fie audiate peste 200 de persoane. Uber este susținut de Olanda, Estonia, Polonia, Finlanda și Grecia, în timp ce cauza taximetriștilor spanioli este sprijinită de Franța, Irlanda și, evident, Spania.
De reținut, însă, că unele servicii ale Uber au fost deja interzise în Belgia, Franța, Spania, în timp ce în Ungaria activitatea companiei a fost suspendată, iar în Germania interdicția se aplică la Hamburg și Berlin. Toate deciziile de suspendare a serviciilor Uber au fost declanșate de proteste susținute ale operatorilor de taxi, care au reclamat că șoferii parteneri ai companiei americane fac transport de persoane fără a fi autorizați.
De cealaltă parte, Uber a încercat să-și mai îndulcească relația cu autoritățile de reglementare din Europa, insistând asupra faptului că, în condițiile unor reguli mai relaxate, ar putea crea câteva zeci de mii de locuri de muncă.
Extindere sub tensiune. Lipsa autorizațiilor de transport este reclamată și în România, iar o decizie în cazul dosarului de concurență neloială aflat acum pe rol la Tribunalul Specializat Cluj urmează să fie pronunțată o decizie. Clujul este, de altfel, orașul în care Uber a beneficiat de cea mai spectaculoasă lansare din Europa de Est. Compania americană a început să opereze aici din 4 august 2016, cu puțin înainte de Festivalul Untold.
Potrivit datelor companiei, din momentul lansării la Cluj-Napoca, 85% din cursele Uber din perioada festivalului au deservit turiști străini din 118 orașe din toată lumea, cei mai mulți fiind din Londra, Paris și San Francisco.
Uber nu a apucat să se bucure prea mult de succesul de la Cluj. Șoferii parteneri ai companiei americane au fost „vânați“ de taximetriștii locali, care au alertat poliția pe motiv că în oraș se face transport neautorizat de persoane. Mai mulți șoferi Uber s-au ales cu amenzi de 25.000 de lei sau cu certificatele de înmatriculare suspendate.
Practic, ținta taximetriștilor sunt șoferii parteneri care operează pentru Uber. Reprezentanții taximetriștilor susțin că doar în București ar lucra pentru compania americană circa o mie de șoferi. Reprezentanții Uber, pe de altă parte, spun că nu cunosc numărul exact al șoferilor parteneri, „pentru că aceștia folosesc platforma cum doresc, când doresc, în funcție de disponibilitatea lor și fără ca Uber să poată contabiliza în vreun fel numărul lor“. Directorul general al Uber România explică și de ce. „Sunt șoferi parteneri care s-au înscris în aplicație, însă nu au folosit-o sau o folosesc la anumite intervale de timp. Mai mult, de fiecare dată când folosește aplicația, șoferul primește un punctaj de la ocupantul mașinii și, dacă este cotat sub 4,7 din 5, atunci el este eliminat din sistem“.
Chiar și așa, tensiunile dintre șoferii de taxi și colaboratorii Uber nu au oprit compania să-și extindă serviciile în alte două mari orașe din țară, Brașov și Timișoara. Pe acest fond, COTAR, confederația care reprezintă mai multe companii de taxi din Capitală, a anunțat că va încerca să oprească expansiunea Uber, pe care o acuză de concurență neloială.
Vid legislativ. „Acuzaţia de concurenţă neloială se justifică în cazuri expres şi limitativ prevăzute de legea română (denigrarea unui concurent, deturnarea clientelei prin comunicarea ori răspândirea de informaţii care nu corespund realităţii, furt de secrete comerciale etc.). Nu există informaţii publice care să indice că Uber ar fi obiectul unei astfel de acuzaţii sau a unei decizii de sancţionare în acest sens de către Consiliul Concurenţei“, explică Bianca Naghi, senior manager, D&B David şi Baias, specializată în dreptul concurenţei. În Statele Unite, mai adaugă aceasta, s-a analizat în ce măsură şoferii parteneri Uber (care nu sunt angajați, ci independenţi unii de alţii, deci în principiu concurenţi) sunt parte a unui cartel, în condițiile în care au aceleași formule de stabilire a preţului final către client. Dezbaterea a rămas însă deschisă.
La fel ca în celelalte țări în care Uber are probleme, nici în România nu există o legislație care să reglementeze serviciile oferite de compania americană sau de celelalte platforme de car sharing (Bla bla car ori Taxify). Pe fondul protestelor îndreptate în special împotriva Uber, au existat mai multe discuții legate de crearea unui cadru legislativ care să le acopere și pe acestea.
Un astfel de proiect a fost depus la începutul lunii noiembrie la Comisia de Transporturi a Camerei Deputaților de deputatul PSD Lucian Șova. Proiectul de lege introduce termenul de „covoiajare“ și definește activitățile de transport practicate de persoanele fizice. Deocamdată, actul normativ nu a fost pus în dezbatere.
Interesul pentru crearea unui cadru legislativ nu este o noutate pentru Uber. Reprezentanții companiei au contactat Comisia de Transporturi a Camerei Deputaților încă din primăvara acestui an. „Uber a încercat să ne facă o prezentare, însă intenția lor nu s-a materializat“, spune Gheorghe Udriște, membru al Comisiei de Transporturi a Camerei Deputaților în mandatul anterior.
Reprezentanții Uber dau de înțeles că operează într-un vid legislativ și că vor continua demersurile pentru reglementarea serviciilor. Până la o decizie generală care să definească oficial statutul Uber, compania americană rămâne în continuare într-o zonă gri. Și nu scăpăm de întrebarea: Ce este Uber?
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Taximetria românească online” color=”juicy_pink”][vc_column_text]În paralel cu Uber, în România există și alte aplicații pentru comandarea unei mașini, utilizate atât de companiile de taximetrie, cât și de taximetriștii independenți.[/vc_column_text][vc_column_text]Clevertaxi. Este prima aplicație gratuită, folosită de peste 300.000 de persoane, disponibilă doar pentru companii autorizate.
Taxify. Startup estonian, concurent direct al Uber, este funcțional în România din august 2016.
Star Taxi. Disponibilă din 2012, aplicația a fost descărcată până în prezent de peste 500.000 de utilizatori.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
