STUDIU. Românii au printre cele mai proaste servicii medicale din lume

Un studiu recent, realizat la nivel global privind satisfacția cetățenilor referitoare la serviciilor medicale, confirmă dezastrul din spitalele românești: ne aflăm pe ultimele locuri din lume.

Specialiștii de la Ipsos Global Health Service Monitor au intervievat peste 23.000 de adulți din 34 de țări – inclusiv România, țară unde sistemul sanitar autohton a fost evaluat, conform datelor, cu mult sub media globală.

Ipsos Global Health Service Monitor, susține Calea Europeană, este un studiu anual care explorează cele mai mari provocări ale sistemului de sănătate cu care se confruntă în prezent oamenii din întreaga lume, precum și calitatea serviciilor de sănătate din perspectiva cetățenilor globului, transmite b1.ro. Astfel, jumătate dintre cei chestionați pe mapamond, în cele 34 de țări acoperite de studiul respectiv, descriu calitatea serviciilor medicale din țara lor ca fiind bună sau foarte bună.

Românii au dat cel mai prost scor sistemului medical

În funcție de problemele specifice fiecărei zone, se observă diferențe uriașe în aprecierea serviciilor medicale locale, cum ar fi de la 79% în Arabia Saudită la doar 14% în Polonia. Statele unde se înregistrează cele mai slabe evaluări ale sistemului medical (calitate scăzută și foarte scăzută) sunt Ungaria (53%), Polonia (43%) și România (39%), urmate de Peru (35%), Brazilia (31%) și Mexic (31%).

În majoritatea țărilor din sondaj, cel puţin jumătate dintre cetățenii intervievați evaluează calitatea sistemului național de sănătate ca fiind “bună/ foarte bună” (scoruri între 50% și 79%). „Evaluările obținute în studiu sunt o rezultantă a bugetelor alocate sistemului sanitar din țara respectivă, corelate cu nivelul de trai, așteptările și experiențele cetățenilor, iar scorul mic înregistrat de România nu este o surpriză, din păcate.

O analiză recentă a Comisiei Europene arată faptul că, deși în România cheltuielile pentru sănătate au crescut în ultimii 10 ani, acestea rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE – atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor.

În România, scorurile proaste sunt acordate în special de persoanele peste 50 de ani, care de regulă interacționează mai mult cu sistemul sanitar, evaluările acestora fiind mai degrabă bazate pe experiențe reale și mai puțin pe percepții și părerile apropiaților”, afirmă Laura Arpad, Healthcare Lead, Ipsos România.

Bugete record pentru programele naţionale de sănătate. Doar pe hârtie?

Programele naționale de sănătate sunt împărțite în România în două categorii: programele naționale de sănătate publică, finanțate de Ministerul Sănătății, și programele naționale de sănătate curative, finanțate de CNAS. Aceste programe au fost reorganizate, fiind aprobate 13 programe naționale de sănătate publică și 15 programe naționale de sănătate curative.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a majorat semnificativ bugetul programelor naționale de sănătate curative din 2022, de la 9,05 miliarde lei la 9,45 miliarde lei (1,9 miliarde euro). Cele mai mari sume au fost alocate, ca în anii precedenți pentru programele pentru cancer, diabet zaharat și dializă. Cele mai mari creșteri față de bugetul alocat inițial au fost stabilite pentru programele de cancer, boli rare, boli cardiovasculare și PET-CT.

Programele naționale de sănătate publică aveau inițial un buget total de 5,95 miliarde lei în 2022, iar cele curative – de 8,59 miliarde lei, prevedea actul normativ prin care a fost aprobată reorganizarea. Totuși, sumele au fost majorate față de cele estimate inițial, așa cum s-a întâmplat și în anii trecuți. Spre exemplu, în 2021, programele naționale de sănătate curative au avut un buget total de 9,109 miliarde lei, nivel-record istoric.