Startup-urile care deţin brevete şi mărci comerciale au de 10 ori mai mult succes în obţinerea finanţării
Deţinerea drepturilor de proprietate intelectuală (PI) sporeşte capacitatea startup-urilor de a obţine fonduri, în special pentru industriile de înaltă tehnologie cu nevoi de capital mai mari.
În sectorul biotehnologiei, 69% dintre startup-urile româneşti au solicitat deja un brevet european sau o marcă comercială, arată Oficiul European de Brevete (OEB) şi Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).
Oficiul European de Brevete (OEB) şi Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) au publicat marţi un studiu comun, care evidenţiază maniera în care brevetele şi mărcile comerciale determină succesul startup-urilor europene. Raportul arată că, în medie, startup-urile care au depus aceste două tipuri de drepturi de proprietate intelectuală (PI) în timpul etapelor iniţiale sau de creştere au de până la 10,2 ori mai multe şanse să obţină finanţare.
”În medie, 29% dintre startup-urile europene au înregistrat drepturi de proprietate intelectuală, cu diferenţe importante între domenii. Biotehnologia este de departe sectorul cu cea mai mare prezenţă a drepturilor de proprietate intelectuală, aproape jumătate dintre startup-uri utilizând brevete sau mărci înregistrate. România este una dintre ţările în care se remarcă companiile nou înfiinţate în domeniul biotehnologiei: 69% dintre acestea au solicitat un brevet european sau o marcă comercială”, relevă studiul citat de News.ro.
Urmează cele relaţionate de sectorul guvernamental şi militar, cu 50% dintre acestea aplicând pentru orice drept de proprietate intelectuală, iar pe locul al treilea se situează startup-urile din domeniul sănătăţii (38%).
La nivel european, după biotehnologie, sunt şi alte domenii în care drepturile de proprietate intelectuală sunt utilizate intensiv, precum: ştiinţă şi inginerie (cu 25% dintre utilizatori de brevete şi 38% dintre utilizatori de mărci comerciale), sănătate (20% dintre utilizatori de brevete şi 40% dintre utilizatori de mărci comerciale) şi industria prelucrătoare (20% dintre utilizatori de brevete şi 36% dintre utilizatori de mărci comerciale).
Diferenţe în utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală între ţările europene
Există variaţii semnificative în ceea ce priveşte utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală între ţările europene. Finlanda şi Franţa au cel mai mare procent de startup-uri care au depus un dosar de proprietate intelectuală, respectiv 42%. România, pe de altă parte, arată o mare posibilitate de creştere în această privinţă, întrucât 21% din startup-urile sale au depus un dosar de drepturi de proprietate intelectuală, situându-se cu un punct sub media Uniunii Europene (29%).
În condiţiile în care ţara va înregistra o creştere de 12 ori mai mare a volumului de tranzacţii cu capital de risc între 2017 şi 2022, potrivit raportului HTW 2022 Romanian Venture Report, drepturile de proprietate intelectuală reprezintă o oportunitate de a profita de acest trend. Între timp, startup-urile cu sediul în Germania (40%), Austria (40%), Italia (39%), Norvegia (37%), Suedia (34%), Danemarca (34%), Elveţia (32%) şi Cehia (31%) solicită, în medie, mai multe drepturi de proprietate intelectuală.
Deţinerea de brevete şi mărci europene determină însă şi un alt avantaj major, şi anume o rată de obţinere a finanţării în fază incipientă de peste cinci ori mai mare decât cea a drepturilor de proprietate intelectuală naţionale (de 6,1 ori mai mare pentru mărci şi de 5,3 ori pentru brevete). Aşa-numitele startup-uri „deep tech” se confruntă cu provocări deosebite atunci când dezvoltă tehnologii revoluţionare, deoarece necesită investiţii mari şi termene de execuţie lungi. Astfel de startup-uri pot beneficia în special de brevete şi mărci comerciale pentru a atrage investitori „răbdători”.
„Startup-urile sunt catalizatori dinamici pentru inovare şi creştere economică. Acestea deţin potenţialul de a dezvolta noi soluţii, care pot aborda cele mai presante provocări ale societăţii şi pot oferi un viitor durabil. Prin urmare, trebuie să găsim modalităţi de a ne sprijini în continuare startup-urile.
În acest an, OEB a făcut progrese importante prin introducerea brevetului unitar, dar acum noul nostru Observator privind brevetele şi tehnologia va introduce un instrument inovator, EPO Deep Tech Finder, care va permite potenţialilor investitori să identifice şi să evalueze startup-urile cu tehnologii noi, promiţătoare, de pionierat. Ne potrivim astfel ideile creative cu cei care dispun de resursele necesare pentru a alimenta motorul inovării – acest lucru ar putea fi un câştig pentru noi toţi”, spune preşedintele Oficiului European de Brevete, António Campinos.
Cu 6.400 de angajaţi, Oficiul European de Brevete (OEB) este una dintre cele mai mari instituţii de servicii publice din Europa. Cu sediul central la Munchen şi birouri la Berlin, Bruxelles, Haga şi Viena, OEB a fost înfiinţat cu scopul de a consolida cooperarea în materie de brevete în Europa.
Prin intermediul procedurii centralizate de acordare a brevetelor de la OEB, inventatorii pot obţine o protecţie prin brevet de înaltă calitate în până la 44 de ţări, acoperind o piaţă de aproximativ 700 de milioane de persoane. OEB este, de asemenea, cea mai mare autoritate mondială în materie de informare şi căutare a brevetelor.
