Sfârșitul petrolului? Poate după 2030

Organizații prestigioase prognozează un vârf al cererii de petrol, la nivel mondial, până la finalul deceniului, după care ar veni scăderea. Achizițiile de miliarde de dolari, din ultima vreme, ale giganților petrolieri par a contrazice ipoteza.
Anul trecut, marile companii petroliere au enervat guvernele, afișând profituri de miliarde de dolari, pe seama creșterii prețurilor la petrol și gaze, profituri care au fost cauzate de cererea care a depășit oferta globală de hidrocarburi. În special în Statele Unite.
„Exxon a făcut mai mulți bani decât Dumnezeu în acest an“, a spus președintele Joe Biden, în contextul în care prețul galonului de benzină (circa 3,8 litri) depășea pragul de cinci dolari la pompă. Rezultatul a fost într-adevăr impresionant: 55 de miliarde de dolari a fost profitul net al companiei ExxonMobil. Iar Chevron nu a reușit „decât“ 35 de miliarde.
„De ce nu forează? Deoarece fac mai mulți bani prin faptul că nu produc mai mult petrol“, a tunat anul trecut Biden, care a fost ales președinte și pe fondul promisiunii că va reduce dependența americană de combustibili fosili.
Achiziții pe bani grei
ExxonMobil a cumpărat în prima parte a lunii octombrie compania americană Pioneer Natural Resources, într-o tranzacție cu acțiuni de nu mai puțin de 59,5 miliarde de dolari, cea mai mare a sa din ultimul sfert de secol. Precedenta a fost în 1998, când Exxon a cumpărat de fapt Mobil Oil și a devenit ce este astăzi.
De ce? Pioneer este cel mai mare operator din Bazinul Permian din Statele Unite, un zăcământ vast foarte apreciat de industria energetică americană datorită costurilor relativ scăzute de extracție a petrolului și gazelor.
Exxon era abia al cincilea, în privința volumelor extrase, iar tranzacția îi asigură cel puțin un deceniu de producție de hidrocarburi la costuri reduse, după cum relata Reuters când a publicat știrea.
La nici două săptămâni distanță, Chevron a anunțat achiziția companiei Hess Corp, practic o rivală, iar valoarea tranzacției s-a ridicat la 53 de miliarde de dolari. De ce? Hess este, alături de Exxon, unul dintre cei mai mari jucători implicați în explorarea și, în viitor, exploatarea zăcămintelor din Guyana, una dintre cele mai promițătoare zone de producție de hidrocarburi din lume. În curând, micul stat, cu nici un milion de locuitori, ar putea să producă 400.000 de barili de petrol pe zi, adică 1,2% din toată oferta globală (un baril are aproximativ 159 de litri). În 2015, Exxon a descoperit acolo rezerve de 11 miliarde de barili.
„Cine urmează?“, se întreba recent publicația specializată Oil Price, remarcând că toți observatorii din industrie par să fie de acord că a sosit momentul pentru un val de consolidare în sectorul petrolier din SUA. Printre motivele acestei percepții se numără profiturile-record pe care toată lumea le-a obținut anul trecut, noile suprafețe de teren care se epuizează în zona de șisturi (ce se întâmplă acum în Bazinul Permian) și numărul limitat de noi descoperiri la nivel internațional.
„O cursă a înarmării“
Potrivit ziarului britanic Financial Times, cele două megatranzacții pe care ExxonMobil și Chevron le-au anunțat în ultimele două săptămâni au declanșat ceea ce autorii au numit „o cursă a înarmării“
pentru a asigura aprovizionarea cu active petrolifere și gazifere pe termen lung. Asta, într-un moment în care unii experți prezic un vârf al cererii de petrol.
Cel mai recent raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), emis în luna octombrie, arată că cererea de combustibili fosili – petrol, gaze, cărbune – va ajunge la nivelul maxim până la finalul acestui deceniu, după care va începe să scadă (peak oil). Totul, pe măsură ce energia solară și vehiculele electrice vor înlocui milioane de barili din cererea de petrol. IEA prevede o creștere de zece ori a numărului de vehicule electrice pe șoselele din întreaga lume până în anul 2030 și o creștere bruscă a instalării de capacități eoliene și fotovoltaice, astfel încât, până în acel an, acestea, la care se adaugă energia hidroelectrică, să ajungă la o cotă de 50% din capacitatea globală de generare a energiei electrice.
Așadar, de ce mai cheltuie giganții petrolieri zeci de miliarde de dolari pentru achiziții de petrol și gaze? Poate pentru că sunt conștienți de faptul că predicțiile IEA și rapoartele similare ale entităților de susținere a tranziției energetice nu reflectă neapărat întreaga realitate, scriu cei de la Oil Price.
Lucrurile nu stau, într-adevăr, atât de „verde“. Instalațiile eoliene adăugate în 2022 în Europa, de exemplu, au adus o capacitate nouă record, de 16 GW, ceea ce reprezintă o creștere cu 47% față de 2021. Totuși, aceasta se situează cu mult sub nivelul de 37 GW/an necesar pentru atingerea obiectivului Uniunii Europene pentru 2030 privind energia din surse regenerabile. De asemenea, chiar dacă instalările din fotovoltaic cresc și ele susținut – aproape 240 GW în 2022 la nivel global, cu 45% peste ceea ce fusese cu an în urmă, totuși mai este mult până la amplitudinea dorită, dovadă stând și stocurile de sute de mii de panouri chinezești importate în Europa, evaluate la șapte miliarde de dolari, care stau în depozite pentru că încă nu au fost montate – cererea nu a fost pe măsura așteptărilor.
Iar vânzările de vehicule electrice nu explodează în SUA. În al treilea trimestru, vânzările totale de vehicule electrice în această țară au fost cu puțin peste 300.000 de unități, ceea ce, potrivit Cox Automotive, este un record. Cu toate acestea, totalul vânzărilor de mașini s-a ridicat la peste 3,8 milioane, ceea ce face ca ponderea vehiculelor electrice să fie totuși destul de redusă.
„Fază de boom multianuală“
„Giganții mondiali rareori iau decizii stupide și costisitoare. Deciziile companiilor Exxon și Chevron de a se dezvolta prin achiziții au fost luate având în vedere realitățile cererii de energie. Acesta este motivul pentru care niciunul dintre cei doi giganți nu a plecat la cumpărături de stații de încărcare pentru mașini electrice sau de turbine eoliene“, scriu cei de la Oil Price. Așadar, cel puțin în viziunea marilor companii petroliere globale, „peak oil“ nu se prea vede, cel puțin în viitorul apropiat estimat de IEA.
„Aceste megatranzacții sunt doar începutul unui mare val de investiții la care mă aștept în anii următori“, a declarat Bob McNally, președintele companiei americane Rapidan Energy Group, firmă de consultanță în industrie, care a vorbit la CNBC. „Având în vedere că Exxon își adâncește prezența în sectorul de șisturi din Statele Unite,, iar Chevron este cu ochii pe Guyana, cele două tranzacții vor insufla mai multă încredere în industria petrolieră, în sens larg, pentru a depăși orice ezitare și a investi în petrol și gaze“, a continuat McNally.
„Aceste tranzacții semnifică trecerea de la o fază de criză multianuală a petrolului, care a început în 2014, la o fază de boom multianuală, care ar trebui să dureze până la sfârșitul acestui deceniu“, prognozează McNally.
Cel mai exportat produs american
Mărirea producției de țiței din SUA în ultimii ani și creșterea exporturilor după ridicarea interdicției de a vinde peste granițe, în 2015, au făcut din petrol, pentru prima oară în istorie, cel mai exportat produs american.
- RECORDURI. Oferta de petrol din SUA a compensat o parte din reducerile decise de OPEC+ în prima jumătate a acestui an, în condițiile în care urmează să atingă un nivel-record de producție și în 2023, și în 2024. Producția americană de țiței ar urma să ajungă la o medie de 12,92 milioane de barili pe zi (bpd) în acest an și la 13,12 milioane de barili pe zi anul viitor – noi recorduri, arată Administrația pentru Informații în domeniul Energiei (EIA) în raportul său din octombrie privind perspectivele energetice pe termen scurt. Exporturile de petrol sunt, de asemenea, la un nivel-record, cu o medie de 3,99 milioane de barili pe zi în prima jumătate a anului 2023, în creștere cu aproape 20% față de prima jumătate a anului 2022.
- ȘI VOLUMUL, ȘI VALOAREA. Atât în ceea ce privește volumul, cât și valoarea, petrolul a fost cel mai exportat produs al Statelor Unite de la începutul anului și până în luna august și este posibil să rămână așa pe tot parcursul lui 2023. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar fi pentru prima dată în istorie, arată o analiză realizată de Ken Roberts, de la WorldCity, o companie care urmărește exporturile americane pe baza datelor guvernamentale.
Acest articol a apărut în numărul 175 al revistei NewMoney
FOTO: Getty