Semnal de alarmă: boala care ucide anual un milion de români continuă să fie ignorată

Elena Marinescu 21/11/2019 | 18:17 Ştiri
Semnal de alarmă: boala care ucide anual un milion de români continuă să fie ignorată

Boala Pulmonară Obstructivă Cronică (BPOC) afectează 8,3% din populaţia României cu vârsta peste 40 de ani, potrivit unui studiu realizat de Societatea Română de Pneumologie în anul 2019. Însă, de la an la an se constată  o creştere a numărului persoanelor afectate de această boală, care poate ataca întreg organismul.

Prevalenţa estimată a crescut uşor faţă de 2012 (8,13% la acea vreme), când a fost derulat precedentul studiu al SRP, precizează sursa citată. 82% dintre românii incluşi în studiu au probleme respiratorii, iar 71% dintre ei au făcut cel puţin o dată o spirometrie, arată cercetarea medicală.

Totodată, trei din 20 de respondenţi care fac tratament pentru probleme respiratorii utilizează automedicaţia. Numai doi din cinci pacienţi cu probleme respiratorii sunt văzuţi cu regularitate de un medic.

„8,3% dintre românii peste 40 de ani suferă de BPOC, o afecţiune care afectează tot mai mulţi oameni de la an la an şi care e responsabilă de peste 3 milioane de decese la nivel global. Un studiu arată că 89% din populaţie nu a auzit de această boală, iar 85% dintre fumători nu au auzit nici ei de BPOC, în condiţiile în care fumatul este principalul factor de risc pentru afecţiune.

Acest aspect este extrem de îngrijorător – ca să poţi lupta împotriva unei boli atât de grave trebuie în primul rând să o cunoşti. BPOC nu are simptome specifice, iar rezultatul este că în multe cazuri pacienţii ajung să fie diagnosticaţi destul de târziu, mai ales că deseori simptomele sunt puse pe seama fumatului sau a înaintării în vârstă. Este esenţial ca persoanele din profilul de risc, dacă observă semne care pot indica BPOC, să se prezinte la medic cât mai repede”, a declarat preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, dr. Ruxandra Ulmeanu.

Maladia care ucide lent

Studiul, efectuat pe un eşantion de 8.000 de persoane atât din mediul urban, cât şi din mediul rural, a inclus două componente: screening, prin aplicarea unui chestionar individual, şi spirometrii (realizate unor persoane selectate în urma completării chestionarului).

Boala Pulmonară Obstructivă Cronică este o afecţiune gravă, ce nu se poate vindeca şi care atacă bronhiile şi plămânii. BPOC afectează capacitatea respiratorie, care se reduce progresiv, iar în lipsa tratamentului conduce la invaliditate şi moarte prematură.

Potrivit specialiştilor, afecţiunea este, totuşi, prevenibilă şi poate fi ţinută sub control, cu condiţia să fie depistată, însă doar mai puţin de jumătate dintre persoanele afectate de BPOC sunt diagnosticate. Motivul este faptul că simptomele timpurii ale bolii sunt uşor de confundat cu efectele fumatului excesiv sau ale înaintării în vârstă.

BPOC este o boală care în lipsa diagnosticării şi instituirii unui tratament care să asigure controlul simptomelor poate afecta, pe rând, toate organele. Pacienţii cu BPOC pot prezenta şi numeroase alte afecţiuni asociate, precum: boli cardiovasculare, diabet zaharat, hipertensiune arterială, osteoporoză sau depresie-anxietate.

Simptome alarmante

Primele semne care impun vizita la un medic pneumolog sunt tusea cronică, producția cronică de spută (flegmă), șuieratul, gâfâitul, senzația de sufocare (dispnee) instalată cel mai adesea brusc, pe fondul unei oboseli accentuate sau toleranța la efort care devine din ce în ce mai redusă.

Spirometria trebuie făcută la fel ca orice altă examinare de rutină. Este un test simplu, nedureros, fără ace sau înțepături, care se face cu  ajutorul unui dispozitiv numit spirometru. Acesta măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira sau expira voluntar. Practic, persoana supusă acestei examinări suflă, de trei ori la rând, în dispozitivul cu pricina cam în același  mod în care suflă șoferii în etilotest.

Printre factorii de risc incriminaţi în apariţia bolii, fumatul este cel mai redutabil. Riscul crește proporțional cu numărul de țigări și cu numărul de ani de fumat. Astfel, riscul unui pacient mare fumător, de peste 30 de țigări pe zi, de a face BPOC este de peste de 20 de ori mai mare decât la nefumători.

Climatul și poluarea, conditiile socioeconomice și infecțiile respiratorii frecvente în copilărie sunt de asemenea factori favorizanţi. De regulă, boala progresează lent, astfel încât persoana afectată nici nu realizează că abilitatea de a respira este compromisă în mod treptat.

Profilul persoanelor cu risc pentru BPOC

  • vârsta de peste 40 de ani;
  • fumători, exfumători;
  • expunere îndelungată la alte tipuri de fum: pulberi, poluare, noxe;
  • manifestări/simptome specifice BPOC: tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă) (tusea matinală a “fumătorului”), dispnee (senzaţia de lipsă de aer).

Stadiile bolii

BPOC are patru stadii de evoluţie şi poate fi uşoară, moderată, severă şi foarte gravă, în funcţie de gradul de obstrucţie măsurat cu spirometria astfel:

  • uşor (stadiul 1), când VFE1 (volumul forţat expirator într-o secundă) este la cel puţin 80% din valoarea estimată;
  • moderat (stadiul 2), când VFE1 este între 50% și 79% din valoarea estimată;
  • grav (stadiul 3), când VFE1 este între 30-49% din -valoarea estimată;
  • foarte gravă (stadiul 4), când VFE1 este mai mic de 30% din valoarea estimată.