Românii, tot mai bolnavi! 3,2 milioane de concedii medicale acordate în 2020

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adrian Gheorghe, a declarat joi că în 2020 au fost acordate 3,2 milioane de certificate medicale, o cifră în creştere începând cu 2017, aproape jumătate dintre concediile medicale fiind pentru maxim 10 zile.

„Vorbim la nivelul anului 2020 de aproximativ 3,2 milioane de certificate de concediu medical acordate. Comparativ, în anul 2017 vorbeam de 2,8 milioane de certificate de concedii medicale, cu o creştere relativ liniară de la 2017 la 2020.

Din datele pe care le deţinem, aproximativ jumătate dintre aceste certificate de concediu medical se acordă pentru perioade cuprinse între 5 şi 10 zile. Aproximativ 20-25% dintre certificate se acordă pentru perioade de mai mult de zece zile. Referitor la plăţi, soldul la 31 decembrie 2020 – concedii medicale procesate, dar neplătite încă – se ridica la aproximativ 2,5 miliarde de lei.

La finalul lunii iunie 2021, soldul era de 2,8 miliarde de lei, cu 300 de milioane mai mare decât cu şase luni în urmă, în condiţiile în care s-au făcut plăţi în primul semestru de 2,1 miliarde de lei. Practic, în şase luni s-a plătit aproape 80% din tot soldul anului anterior, dar s-au acumulat plăţi de efectuat într-un ritm cel puţin comparabil„, a spus Adrian Gheorghe.

Efort bugetar uriaş făcut de CNAS

Potrivit acestuia, toate casele de asigurări de sănătate au depus eforturi foarte mari din punct de vedere al resursei umane şi analitic pentru a procesa cât mai mult şi a subliniat că CNAS a făcut un efort bugetar mare pentru acest an pentru plata indemnizaţiilor de concediu medical. „Cred că din punct de vedere al procesării stăm mult mai bine decât stăteam cu un an, mai mult de un an în urmă.

Banii se alocă foarte repede, însă există şi o etapă intermediară de corespondenţă între casele de asigurări de sănătate şi angajator privind clarificări, documente lipsă şi aşa mai departe din dosarele înscrise şi acestea durează şi ele. (…) Casa Naţională a făcut un efort bugetar mare pentru acest an.

Practic, de a aloca fondurile aprobate prin Legea bugetului pentru plata indemnizaţiilor de concediu medical, de a le aloca de o aşa natură astfel încât să efectuăm cât mai multe plăţi în prima parte a anului, tocmai pentru a acoperi cât mai mult din soldul acumulat mai ales în anul 2020, dar şi în 2019. Banii au fost alocaţi, însă trebuie parcurse toate etapele legale pentru ca plăţile să fie efectuate„, a explicat Adrian Gheorghe.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie, Raluca Zoiţanu, a subliniat că trebuie asigurat accesul pacienţilor care au nevoie de concediu medical. „Trebuie să asigurăm accesul salariaţilor care au nevoie de concediu medical, să nu le punem piedici absurde. Pentru primele aproape două săptămâni de când avem legislaţie în vigoare, pot să spun că nu am avut mari probleme, pentru că ceea ce am observat eu în practica mea în România a fost că salariaţii în general se tem să îşi ia concediu medical, mare parte dintre ei gândindu-se să nu aibă probleme la locul de muncă„, a afirmat medicul.

Noi reglementări, în vigoare de la 1 august

În prezent, concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă (pentru boli obișnuite) poate fi acordat în cel puțin două etape, prima dintre ele neputând depăși patru zile calendaristice, dacă certificatul este acordat de către medicul de familie.

Astfel, medicul de familie va acorda în prima etapă maxim 4 zile de concediu medical, cu încadrarea în limita maximă de 7 zile pentru fiecare episod de boală, respectiv 28 de zile pe an. Pe de altă parte, medicul specialist din ambulatoriu poate acorda în prima etapă maxim 15 zile, cu încadrarea în limita maximă de 30/31 zile/lună, respectiv 90 de zile pe an.

În situaţia în care prima etapă a concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă se finalizează într-o zi nelucrătoare, certificatul de concediu medical în continuare poate fi eliberat în prima zi lucrătoare care urmează, cu încadrarea în limitele maxime menţionate.

Care sunt excepţiile noilor reguli de acordare a concediului de boală

Prin excepţie, medicii curanţi nu vor întocmi planul de urmărire a evoluţiei bolii în cazul eliberării certificatelor de concediu medical pentru unele boli speciale (boli cardiovasculare, SIDA, neoplazii şi tuberculoză), pentru urgenţele medico-chirurgicale, pentru bolile infectocontagioase din grupa A şi pentru bolile infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării, precum şi în situaţia în care asiguratul este internat în spital.

De asemenea, concediile medicale pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum şi în cazul riscului maternal, pot fi acordate într-o singură etapă, fără a fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluţiei bolii.

CNAS menţionează că se menţine prevederea conform căreia după expirarea concediului medical acordat la ieşirea din spital, în cazul în care starea sănătăţii persoanei asigurate nu permite reluarea activităţii, medicul de familie, pe baza scrisorii medicale eliberate de medicul curant din spital, poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeaşi afecţiune fără a fi necesară întocmirea planului de urmărire a evoluţiei bolii.

Începând cu data de 1 august, asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copiilor cu afecţiuni grave în vârstă de până la 18 ani, nu până la 16 ani, cum a fost reglementat până la această dată.

De asemenea, persoanele care se deplasează în interes personal în zone în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen, deşi aceste condiţii erau cunoscute la momentul iniţierii deplasării şi care, la întoarcerea pe teritoriul României, pentru a nu deveni factori de risc pentru persoanele cu care vin în contact, intră în concediu de carantină, vor beneficia de indemnizaţie suportată din FNUASS doar pentru o perioadă de 5 zile.