România, printre ţările cu cel mai semnificativ avans al preţurilor producţiei industriale în UE
Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut cu 0,2% în Uniunea Europeană şi în zona euro, în octombrie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat o creştere de 0,5% în UE şi în zona euro. Potrivit datelor Eurostat, România se află printre statele membre UE cu cel mai semnificativ avans.
În octombrie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Irlanda (4,9%), Italia (2,2%), Ţările de Jos (0,7%) şi România (0,6%), iar cel mai sever declin în Luxemburg (minus 3,7%), Letonia (minus 2,7%) şi Grecia (minus 1,9%).
Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o creştere de 0,6% a preţurilor la energie, în timp ce preţurile au rămas stabile la bunurile de capital şi la bunurile de folosinţă îndelungată şi au scăzut la bunurile de folosinţă imediată, cu 0,1%, şi la bunurile intermediare, cu 0,3%.
Scădere a preţurilor producţiei industriale
În octombrie, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 9,4% în zona euro şi de 8,7% în Uniunea Europeană.
Cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Bulgaria (minus 25,9%), Belgia (minus 20,5%) şi Grecia (minus 14,7%), iar cele mai mari creşteri în Luxemburg (18,4%), Slovenia (2,5%) şi Slovacia (1,1%). România a raportat un declin de 2,9% în octombrie, după o scădere de 1% luna precedentă.
Potrivit Agerpres, Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un declin de 22,7% al preţurilor la energie şi de 5,3% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată (3,1%), bunurilor de capital (3,5%) şi bunurilor de folosinţă imediată (4%).
Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.