Recomandare de carte: „Casa Golden”, un roman despre iubire și terorism, pierdere și reinventare

Oana Borviz 15/02/2018 | 16:43 Timp Liber
Recomandare de carte: „Casa Golden”, un roman despre iubire și terorism, pierdere și reinventare

Cel mai nou roman al lui Salman Rushdie nu este doar despre patru refugiați bogați și un cineast, ci mai ales despre crize identitare și sexuale, despre probleme rasiale și reinventare.

Acest articol apare în numărul 33 (5-18 februarie) al revistei NewMoney

Cărțile lui Salman Rushdie sunt, aproape fără excepție, cărți care te bântuie. Pendulând constant între lumea orientală și cea occidentală, de unde împrumută mituri, obiceiuri, tradiții, personaje, Salman Rushdie construiește povești năucitoare despre umanitate, politică și cultură pe care ajungi să le porți cu tine și fără să vrei.

Așa este și cel mai nou roman al său, „Casa Golden“ (publicat anul trecut și apărut recent la Editura Polirom), despre un enigmatic miliardar și cei trei fii ai săi, despre un cineast care vrea să le transpună povestea pe ecran, dar și despre societatea americană și despre spiritul vremurilor în care trăim.

Alter ego. „«Casa Golden» este atât de vast încât are propria sa meteorologie. Prognoza: vânt puternic“, scrie The New York Times făcând referire la complexitatea romanului.

Prin rafalele acestui vânt te strecori ca să ajungi mai aproape de personaje, să le descoperi miste­rele, să le înțelegi acțiunile. Miezul poveștii este o familie de indieni care descinde în New York ca o familie de monarhi europeni. Un conac elegant, în stil renascentist francez, sau Casa Golden cum este numit pe tot parcursul romanului, este locul din liniștitul cartier Macdougal-SullivanGardens, unde cei patru încep o nouă viață.

Nero Iulius Golden, un septuagenar scund, cu ochi negri, pătrunzători, îmbrăcat în haine scumpe, este prezența centrală în jurul căruia gravitează fiii lui: alcoolicul și agorafobul Petya, artistul extravagant Apu, și mezinul D, care ascunde un secret de zile mari. Despre acești fascinanți bărbați, care nu scot o vorbă despre originile lor musulmane și despre sursa imensei lor averi, vrea să afle mai multe René Unterlinden, vecinul care împarte cu ei superbele grădini The Gardens. Scopul nu este pura curiozitate, ci scrierea unui scenariu de film la care René, fiul unor profesori universitari, visează demult.

Adevăruri ascunse. O avere mare și o mare prăbușire, „un narator care nu este protagonist, dar care dorește să facă parte din acțiune“ (The New York Times) sunt indicii care te fac să compari acest roman cu cel al lui Francis Scott Fitzgerald, „Marele Gatsby“. Asemănările se opresc însă aici, Rushdie nelimitându-se doar la unghiul de vedere al cineastului, care-și tot imaginează cum se deru­lează viața enigmaticilor Goldeni, ci îmbină într-un mod ingenios povestea reală a celor patru cu intui­țiile și observațiile lui René.

Și astfel își creează Rushdie grandioasa pânză în care agață mituri orientale, povești mitologice, personaje romane, președinți americani, dar și detalii despre Goldeni: că au fugit din Mumbai, unde aveau un adevărat imperiu, clădit din afaceri necurate; că aceștia se credeau descendenți ai Romei Antice (cel mai mare dintre fii se numea inițial Petronius, cel de-al doilea, Lucius Apuleis, iar mezinul Dionysus, în timp ce tatăl poartă numele puternicului împărat al Romei, Nero); că D nu știe dacă e femeie sau băr­bat; că lumea interlopă din India continuă să fie o amenințare pentru ei; că familia se destramă atunci când Nero se însoară cu o rusoaică hrăpăreață.

Arhitectul destinului. Fiecare personaj este pentru Rushdie mai mult decât tipologie, este ocazia perfectă de a numi crize identitare și sexuale cu care se confruntă societatea de astăzi. „Poți alege cine vrei să fii“, îi spune la un moment dat lui D, prietena sa, Riya. Iar Nero, antreprenorul ferme­că­tor și curajos, corupt și nemilos, este exemplul perfect de om care alege să fie arhitectul propriului destin. Acesta este unul dintre mesajele puternice ale cărții, care vorbește, în fapt, despre identitate, li­bertate, pluralism.

Cartea începe de altfel cu alegerea lui Obama ca președinte și se încheie opt ani mai târziu, în preajma alegerii unui nou președinte, pe care naratorul îl numește „Joker“ (Nero însuși pare a fi un ecou al lui Trump: are o bogăție fabuloasă, o soție de origine rusească).

Întreg romanul devine astfel un fel de martor al unei Americi din ce în ce mai divizată, lipsită de identitate, dar și al nenumăratelor bule în care trăiește societatea americană.

„Casa Golden“, care începe seducător și se sfâr­șește în mod neașteptat, e realitate crudă ameste­cată cu ficțiune, e istoria globalizării în „decor new­yorkez“ (The Guardian). E o poveste modernă despre iubire și terorism, pierdere și reinventare, e o carte pe care Salman Rushdie a alcătuit-o atât de bine încât ai impresia că, dacă o atingi, te va durea fizic.

 

Vocea unor generații

Genial și controversat, Salman Rushdie – scriitor britanic de origine indiană – este adorat pentru romanele sale alegorice în care atinge teme delicate privind religia, istoria, politica.

  • De aur. Cu cel de-al doilea roman, „Copiii din miez de noapte“, a câștigat în 1981 prestigiosul Booker Prize, fiind considerat cel mai bun dintre toate romanele câștigătoare.
  • De moarte. „Versetele Satanice“ (1988) – inspirat din viața profetului Muhammad – i-a adus, din partea musulmanilor, acuzația de blasfemie și o condamnare la moarte.
  • De familie. De la emiterea așa-numitei fatwā (condamnarea la moarte), Rushdie a continuat să scrie, ducând o viață extrem de retrasă. A fost căsătorit de patru ori și are doi băieți.

 


FOTO: Guliver / Getty Images