Răsturnare de situaţie! S-a aflat cine a sabotat, de fapt, conductele Nord Stream

Oficialii americani anunţă că au aflat cine a comis de fapt atacul asupra conductelor Nord Stream de anul trecut, considerat un act de sabotaj care a derutat luni de zile anchetatorii de pe ambele maluri ale Atlanticului, notează publicaţia The New York Times.

Oficialii americani au declarat că nu au nicio dovadă că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, sau locotenenții săi de top au fost implicați în operațiune, sau că autorii au acționat la comanda vreunui oficial guvernamental ucrainean.

Potrivit sursei citate, ar fi vorba de un grup pro-ucrainean care a comis atacul asupra gazoductelor care leagă Rusia de Europa de Vest. De altfel, Ucraina și aliații săi au fost văzuți de unii oficiali ca având cel mai logic motiv potențial pentru a ataca conductele. Aceștia se opun de ani de zile proiectului, numindu-l o amenințare la adresa securității naționale, deoarece ar permite Rusiei să vândă mai ușor gaz în Europa. Oficialii guvernului ucrainean și ai serviciilor de informații militare spun că nu au avut niciun rol în atac și nu știu cine l-a comis.

Nicio dovadă a implicării Kremlinului

Oficialii americani au declarat că sunt multe lucruri pe care nu le știu despre autorii atacului și afilierile lor. Revizuirea informațiilor recent colectate sugerează că aceștia erau opozanți ai președintelui Vladimir Putin din Rusia, dar nu specifică membrii grupului, nici cine a dirijat sau plătit pentru operațiune.

Oficialii americani au refuzat să dezvăluie natura informațiilor, modul în care au fost obținute sau orice detalii despre puterea dovezilor pe care le conține. Aceștia au declarat că nu există concluzii ferme cu privire la acestea, lăsând deschisă posibilitatea ca operațiunea să fi fost condusă în mod neoficial de o forță proxy cu legături cu guvernul ucrainean sau cu serviciile sale de securitate.

Unele speculații inițiale ale SUA și ale Europei s-au axat pe o posibilă vinovăție a Rusiei, în special având în vedere priceperea acesteia în operațiuni submarine, deși nu este clar ce motivație ar avea Kremlinul pentru a sabota conductele, având în vedere că acestea au reprezentat o sursă importantă de venituri și un mijloc prin care Moscova își exercită influența asupra Europei.

Conform unei estimări, costul reparației conductelor începând cu aproximativ 500 de milioane de dolari. Oficialii americani spun că nu au găsit nicio dovadă de implicare a guvernului rus în acest atac.

Oficialii care au analizat informațiile au declarat că, în opinia lor, sabotorii au fost cel mai probabil cetățeni ucraineni sau ruși, sau o combinație a celor două. Oficialii americani au declarat că niciun cetățean american sau britanic nu a fost implicat.

Cel mai probabil, explozibilii au fost plasați cu ajutorul unor scafandri experimentați care nu păreau să lucreze pentru serviciile militare sau de informații, au declarat oficialii americani care au analizat noile informații. Dar este posibil ca autorii să fi beneficiat în trecut de pregătire guvernamentală specializată.

Consecințe pentru Ucraina

Oficialii au declarat că există încă lacune enorme în ceea ce știau agențiile de spionaj americane și partenerii lor europeni despre ceea ce s-a întâmplat. Dar oficialii au spus că aceasta ar putea constitui prima pistă semnificativă care să apară din mai multe investigații atent păzite, ale căror concluzii ar putea avea implicații profunde pentru coaliția care sprijină Ucraina.

Oficialii americani au declarat că noul raport de informații le-a sporit optimismul că agențiile de spionaj americane și partenerii lor din Europa pot găsi mai multe informații, ceea ce le-ar putea permite să ajungă la o concluzie fermă cu privire la autorii atacului. Nu este clar cât timp va dura acest proces. Oficialii americani au discutat recent despre aceste informații cu omologii lor europeni, care au preluat conducerea în investigarea atacului.

Nord Stream 1 și Nord Stream 2, așa cum sunt cunoscute cele două conducte, se întind pe o distanță de peste 1200 de km (760 de mile) de la coasta de nord-vest a Rusiei până la Lubmin, în nord-estul Germaniei. Construcția primului gazoduct a costat peste 12 miliarde de dolari și a fost finalizată în 2011.

Nord Stream 2 a costat ceva mai puțin decât prima conductă și a fost finalizată în 2021, în ciuda obiecțiilor oficialilor din Statele Unite, Marea Britanie, Polonia și Ucraina, printre altele, care au avertizat că va crește dependența Germaniei de gazul rusesc.

O anchetă jurnalistică dă vina pe SUA

Luna trecută, jurnalistul de investigație Seymour Hersh a publicat un articol pe platforma de buletin informativ Substack, concluzionând că Statele Unite au efectuat operațiunea la îndemnul lui Biden. În argumentarea cazului său, Hersh a citat amenințarea președintelui de dinaintea invaziei de a „pune capăt” Nord Stream 2, precum și declarații similare ale altor înalți oficiali americani.

Oficialii americani spun că Biden și consilierii săi de rang înalt nu au autorizat o misiune de distrugere a conductelor Nord Stream și spun că nu a existat nicio implicare a SUA.

Exploziile care au rupt conductele Nord Stream au avut loc la cinci săptămâni după uciderea Dariei Dugina. După operațiunea Nord Stream, la Washington au existat speculații tăinuite – și îngrijorări – că părți ale guvernului ucrainean ar fi putut fi implicate și în această operațiune.

Noile informații nu au furnizat până acum nicio dovadă a complicității guvernului ucrainean în atacul asupra conductelor, iar oficialii americani spun că nivelul de încredere al administrației Biden în Zelenski și în echipa sa de securitate națională de rang înalt a crescut constant.

La câteva zile după explozie, Danemarca, Suedia și Germania au început propriile investigații separate privind operațiunea Nord Stream. Agențiile de informații și de aplicare a legii de pe ambele maluri ale Atlanticului au avut dificultăți în a obține dovezi concrete despre ceea ce s-a întâmplat pe fundul mării în orele, zilele și săptămânile de dinaintea exploziilor.

Conductele în sine nu au fost monitorizate îndeaproape, nici de senzorii comerciali, nici de cei guvernamentali. În plus, găsirea navei sau a navelor implicate a fost complicată de faptul că exploziile au avut loc într-o zonă intens circulată.