Povestea fermierului care și-a crescut veniturile după ce a început să lucreze suprafețe mai mici și să se asocieze cu alți pomicultori

Au trecut doi ani de la declanșarea crizei sanitare provocate de COVID-19, peri­oadă în care mulți români au redescoperit gustul legumelor și fructelor autoh­tone. Pro­ducătorii au simțit că este loc de creștere și s-au organizat în cooperative. Dar este de ajuns o simplă asociere?

La capătul unui drum de țară din localitatea Itești, județul Bacău, ajungi la unul dintre principalii producători de fructe din România – Asociația Pomicolă Itești, o coopera­tivă formată din trei societăți comerciale și trei persoane fizice, care livrează aproape tot anul fructe, în special mere, către marile rețele de retail locale. Anul trecut, organiza­ția a realizat venituri totale de circa 600.000 de euro, în condițiile în care, înainte de pan­demie, ajunsese la vânzări de un milion de euro.

Una dintre cauzele care au dus la scăde­rea cifrei de afaceri a fost închiderea șco­li­lor în perioada restricțiilor sanitare, Aso­ciația Pomicolă Itești fiind unul dintre principalii furnizori de mere pentru unitățile de învățământ din zona Moldovei. Dar încetinirea businessului a fost generată și de un in­­­cident petrecut în 2018, când o livadă tâ­nără de cireși a unui membru al asociației a fost distrusă după ce un fermier vecin a îm­prăștiat pe terenul lui o substanță chi­mică interzisă. „Substanța a fost dată din avion și s-a extins și spre livada de cireși a unui membru al asociației noastre. Abia în 2020 a început replantările“, spune Lucian Florea (49 de ani), președintele Asociației Pomicole Itești, cu precizarea că investiția în livada de cireși a fost de circa un milion de euro.

Strategii de piață

În momentul de față, Asociația Pomicolă Itești exploatează plan­tații de meri, cireși și peri. Din acestea, merii ocupă 80% din suprafețe, iar perii și cireșii – restul de 20%. „De acum înainte, vreau să mai diversificăm producția. Vrem să nu mai depășim 50% cu mărul. În plus, ne gândim să integrăm și plantații de prun“, menționează Lucian Florea. Însă pentru a dezvolta noi plantații, are nevoie de alți în­treprinzători care să vină în asociația sa. Ce­lor interesați le asigură proiectul pentru în­ființarea plantației și le garantează și „vânzarea la un preț corect“.

Lucian Florea spune că acum nu mai con­tează suprafața plantată, ci eficiența pro­duc­ției. Dă un exemplu legat de livada de cireși pierdută în urma incidentului din 2018. „Era o livadă de 6,5 hectare de cireși, cu o densitate de 1.710 pomi la hectar, echi­valentul producției care poate fi făcută pe 45 de hectare de livadă clasică“, detaliază fermierul, adăugând că și noile plantații de măr s-au axat pe soiuri mai productive decât cele de până acum. Concret, livezile mai vechi asigură o producție de 30-40 de tone de măr la hectar, în timp ce plantațiile tinere ajung la 70-80 de tone la hectar.

De anul acesta însă, Florea și asociații tre­­buie să înfrunte o nouă provocare – creș­te­rea tarifelor la energie. Practic, stocarea fructelor în depozite poate aduce chel­tuieli suplimentare, asociația fiind ne­voită să ia în calcul o vânzare cât mai mare după recol­tare.

Un alt fermier, din apropierea Bucureș­tiului, care deține o suprafață de 17.000 de metri pătrați de sere, spune că o soluție pentru evitarea facturilor mari la curent este independența energetică. „Am în curs de implementare un proiect al unui parc fo­tovoltaic care îmi poate asigura o pro­ducție de curent de 100 kWh pe hală“, spune Ionuț Vochin, fermier specializat în cul­tura legumelor. În opinia lui Vochin, mulți fermieri din zona de legume-fructe se vor vedea puși anul acesta în situația de a-și închide aface­rile din cauza facturilor mari la energie.

În ceea ce-l privește, Florea spune că, pe termen scurt, a decis schimbarea furnizorului de energie, obținând condiții de plată mai bune, care i-au optimizat costurile. Iar eficientizarea producției a fost încă de la în­ceput o prioritate pentru el.

De la vechi la nou

Inginer auto de profesie, Lucian Florea a preluat în anul 2000 livada din Itești, avându-l alături de el, în pos­tura de consultant, pe tatăl său, care este horticultor. „Am găsit o livadă de 174 de hectare de meri, care avea o vechime între 18 și 20 de ani“, povestește Lucian Florea. Administratorul livezii era în faliment, iar angajații începuseră să „execute“ din uti­lajele fermei pentru a-și recupera salariile restante. Astfel au dispărut peste noapte di­verse utilaje, paleți și tractoare.

Livada preluată de Florea a aparținut Stațiunii Pomicole Bacău, care s-a divizat în mai multe societăți începând cu 1996. Li­vada de la Itești a intrat în declin după ce a livrat marfă către clienți care nu au mai plă­tit. După patru ani de probleme pentru fer­ma de meri, Lucian Florea s-a angajat să o re­aducă pe linia de plutire. Inițial a mai avut de trecut un hop pentru că, în anii 2000, au început retrocedări masive, iar Florea a mai rămas cu 96 de hectare de livadă din 176.

Când a început exploatarea, și-a dat seama că nu este eficient. A fost în țări ca Austria și Italia și a preluat de acolo modelul de business. „Am văzut atunci că mode­lul lor nu este să deții o suprafață foarte mare, pentru că nu poți să te îngrijești de ea“, explică Florea. Mai mult, vânzarea me­re­lor nu era una organizată, ele fiind preluate de revânzătorii din piețe.

Din acel moment, a decis să împartă su­prafața mai multor fermieri, care să adminis­treze bucăți mai mici din livadă, iar din 2008 businessul a reușit să intre într-o nouă etapă și să se adreseze exclusiv rețelelor de retail. Așa a început și diversificarea pro­duc­ției cu peri și cireși. Eficientizarea pro­ducției continuă și acum, scopul lui Lucian Florea fiind de a aduce în jurul său fermieri cărora să le ofere părți din livadă pe care să le administreze. Iar soiurile ce urmează a fi plantate, fie că e vorba de măr, păr, cireș ori, mai nou, prun, trebuie să țină pasul cu cererea pieței, astfel încât businessul să reînceapă să crească și să atingă nivelul veniturilor de un milion de euro înregistrat înainte de declanșarea crizei sanitare.

În câteva cifre

Un studiu recent arată că 85% dintre români preferă să cum­pere legume și fructe autoh­tone, chiar dacă ani la rând acest segment de piață a fost considerat „Cenușăreasa“ agriculturii locale.

• VENITURI. Cifra de afaceri a domeniului legume-fructe din România a ajuns în 2020 la 24,4 miliarde de lei (5,05 miliarde de euro), cu 17,4% mai mult decât în 2019, po­tri­vit unui studiu KeysFin.
• EȘECURI. Potrivit datelor oferite de Registrul Comer­țu­lui în Buletinul Procedurilor de Insolvențe, citate de KeysFin, în 2021 au fost 110 in­sol­vențe în domeniul legume-fructe.
• AVANS. Importurile de legume și fructe din 2020 au ajuns la maximumul istoric de 1,2 miliarde de euro; în același an, exporturile au crescut cu 9,3% față de 2019, ajungând la 173 de milioane de euro, potrivit Institutului Național de Statistică.
• RESURSE UMANE. Numărul de angajați din segmentul legume-fructe a crescut cu 1,9% în 2020 față de 2019, la 275.000 de salariați.
• FIRME. Numărul de companii din domeniul legume-fructe a crescut cu 3,5% în 2020 față de 2019, la 8.600 de firme cu acest obiect de activitate.

Acest material a fost documentat la Itești, județul Bacău.

FOTO: Laszlo Raduly