Povestea antreprenorului care pentru a-și crește afacerea adaugă noi linii de business

Multe businessuri adiacente pieței con­strucțiilor au început să se replieze, antreprenorii căutând nișele care cresc, în con­dițiile în care segmente precum birourile și rezidențialul au scăzut în ulti­mul an.

La mijlocul acestei luni, antreprenorul Ale­xandru Soca (39 de ani) își pregătea echipa pentru un teambuilding de câteva zile, strân­gându-i pe toți într-un moment în care vrea să-și reorganizeze businessul – compania MHT Experience, specializată în in­sta­lații electrice pentru domeniul con­struc­­țiilor și automatizări pentru zona de clădiri de birouri.

Anul în curs este, de altfel, crucial pentru compania lui Alexandru Soca, antreprenorul fiind decis să-i adauge noi linii de bu­siness și renunțe la segmentele care îi produc pierderi.

Pariul pe fotovoltaice

Încă din prima jumătate a anului, Alexandru Soca a intrat și pe segmentul instalărilor de sisteme fotovoltaice, înscriindu-se inclusiv în programul Casa Verde, pentru a avea mai multă vizibilitate. „Nu avem cea mai bună experiență în acest domeniu, nu avem portofoliu, și am spus să începem pas cu pas“, spune Alexandru Soca. Și-a fixat ca țintă regiunea Sud-Muntenia, unde ar fi urmat să fie finanțate circa 20.000 de proiecte, estimând că ar putea ajunge la o cotă de 0,5% dintr-o piață în care Autoritatea Fondului pentru Mediu a validat deja peste 500 de firme.

MHT Experience a investit un buget de 25.000 de euro în promovare și marketing, însă programul a fost suspendat la sfârșitul lunii septembrie. În aceste condiții, Alexan­dru Soca a decis să rămână totuși în domeniul fotovoltaicelor, dar cu o gamă de servicii pentru companii, precum și pentru in­stituții publice care au început să pri­­­mească fonduri pentru instalarea de energie verde. „Sunt finanțări europene pentru administrațiile locale“, menționează acesta.

Până în acest an, licitațiile publice nu au fost parte a strategiei de business a companiei, dar, odată cu încetinirea sectorului rezidențial al construcțiilor, a decis să meargă inclusiv către proiectele dezvoltate de stat. Un raport al Institutului Națio­nal de Statistică (INS), pe intervalul ianuarie-iunie 2023, arată că, pe zona construc­țiilor inginerești (dezvoltată în cea mai mare parte de sectorul public), creșterile au fost de 32,1%, în timp ce proiectele re­zi­dențiale au înregistrat un recul de 4%.

În momentul de față, MHT Experience lucrează pentru unele proiecte din zona publică, însă nu cu instituțiile statului, ci are lucrări contractate de la antreprenorii generali care au câștigat licitațiile publice. Alexandru Soca spune că, în domeniul con­strucțiilor, pe nișa sa de instalații electrice și automatizări, sunt organizate prea puține licitații la care să poată participa direct, astfel că, deocamdată, se mulțu­mește cu proiectele luate în subantreprenoriat.

Strategii de creștere

Tot ca parte a strategiei de diversificare a businessului, Alexandru Soca va intra și în producția de tablouri electrice. „Acum investim într-un atelier complet nou, care să respecte toate standardele marilor producători, pentru a putea obține autorizațiile pentru producția de tablouri electrice“, detaliază acesta.

În acest din urmă caz, marea provocare pe care o are de înfruntat este cea a forței de muncă. Unitatea de producție este situ­ată în localitatea Călinești, din județul Ar­geș. Întâmplarea face că, în aceeași zonă, o or­ga­nizație neguvernamentală își propune să construiască un campus preuniversitar în sistem dual, care să formeze specialiști în producție și servicii. Programul se adre­sează tinerilor din mediul rural care vor să învețe o meserie.

Alexandru Soca vede o oportunitate în acest demers și spune că va investi în formarea de electricieni pentru atelierul său. „Le finanțăm școlarizarea și va ține și de noi cum îi punem în valoare“, adaugă el, măr­turisind că este la a doua încercare de acest fel.

A mai avut în anii trecuți o înțelegere cu un liceu din București pentru a lua în prac­tică elevi de la o clasă cu profil electro­teh­nic. A bătut palma cu reprezentanții liceului pentru șase elevi pe care urma să-i for­meze pe șantierele în care era prezentă MHT Experience. „Am alocat om, am alocat șantier, echipament și am zis să-i așteptăm la Victoriei. Am stabilit ora, iar din șase nu a venit niciunul“, povestește el.

Însă, de această dată, speră să aibă mai mult noroc, mai ales că se așteaptă ca noi­le linii de business să genereze o creș­tere accelerată a veniturilor companiei în următorii patru ani. MHT Experience are acum o cifră de afaceri de 2,2 milioane de euro, iar la finalul următorilor patru ani ar urma să ajungă la 8 milioane de euro, po­tri­vit estimărilor lui Soca.

De la angajat la antreprenor

Drumul antreprenorial al lui Alexandru Soca a întâmpinat mai multe provocări. A început să studieze la Facultatea de Ingine­rie Electrică și Știința Calculatoarelor, la Uni­versitatea „Dunărea de Jos“ din Galați, specializându-se în Telecomunicații.

După absolvire și-a găsit un loc de muncă în Codlea (județul Brașov), ca administrator al rețelei de calculatoare a unei companii care făcea unelte pentru fabrici din industria de prelucrare a lemnului. „Veneau la mine că nu merge mouse-ul, că nu mai este toner la imprimantă… și după două săp­tămâni am plecat, pentru că nu mă vedeam făcând așa ceva“, povestește el.

Aventura sa ca salariat a continuat la o companie din Brașov, care avea un departament de instalații electrice, unde a putut să-și pună în valoare cunoștințele dobândite în facultate. „M-au îmbrăcat, mi-au dat patent și șurubelniță și m-au trimis la o lu­crare la Sibiu“, își amintește, amuzat, antreprenorul.

După un an și câteva luni s-a mutat la o firmă din București, mai întâi ca inginer, iar apoi ca manager de proiect. Destinul a făcut să schimbe și de această dată locul de muncă și a ajuns într-o companie care se ocupa de sisteme de securitate.

În 2012 a înființat MHT Experience, care a devenit activă din 2014. După ce a văzut mai multe documentare pe această temă, a decis să se lanseze în antreprenoriat cu un business axat pe amenajarea de săli de cinema pentru acasă. A trimis mai multe oferte în localități bogate din nordul Bucu­reștiului, ca Snagov ori Corbeanca. „Am aș­teptat două săptămâni și nu am primit niciun semn. Am crezut că nu au primit ofer­tele și am mai făcut un rând. Dar tot degeaba“, continuă el.

A renunțat la idee, reorientându-se spre proiecte de instalații electrice pentru clă­diri de birouri. A început să capete expe­riență în domeniul instalațiilor electrice și de securitate, printre clienții săi ajungând să se numere companii mari precum IKEA ori Apex – care deține hotelul Marmorosch din București.

Înainte de pandemie a avut lucrări inclusiv la Viena, unde a fost solicitat să lucreze pentru o companie care a dezvoltat un pro­iect de birouri cu circa 300.000 de metri pătrați.

În prezent, cea mai mare valoare adău­gată vine din zona reamenajărilor din clă­di­rile de birouri. Vrea ca anul acesta să re­nunțe total la proiectele din zona con­struc­țiilor rezidențiale și-și va accelera prezența pe segmentul lucrărilor care vor veni prin programele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar va da mai multă atenție și proiectelor de insta­lare a sistemelor fotovoltaice, chiar dacă va trebui ca o parte din business să o ex­pună contractelor care vin din zona pu­blică.

Ce, cât, unde

Condițiile economice din ultimii aproape doi ani au făcut ca imobilia­rele să înregistreze încetiniri în special în zona investițiilor private, mulți antreprenori, mai ales din zona con­struc­țiilor rezidențiale, oprind anumite pro­iecte.

• Volum. Primul semestru din 2023 s-a încheiat cu investiții imobiliare în valoare totală de 168 de milioane de euro în România, aproape la jumătate comparativ cu nivelul aceleiași peri­oa­de de anul trecut, potrivit unui raport de piață Colliers.
• Estimare. Mai multe tranzacții mari se află în diverse stadii și ar putea fi încheiate în a doua parte a anului, ceea ce ar duce volumul total al anului la 500-600 de milioane de euro, repre­zentând aproximativ jumătate din cele 1,2 miliarde de euro înregistrate anul trecut.

Acest articol a apărut în numărul 174 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly