Pe fondul creșterilor accentuate de prețuri din piețele de energie, companiile românești raportează profituri fabuloase pentru primele trei luni din 2022

Mihai Nicuț 24/05/2022 | 10:16 Energie
Pe fondul creșterilor accentuate de prețuri din piețele de energie, companiile românești raportează profituri fabuloase pentru primele trei luni din 2022

Pe fondul creșterilor accentuate de pre­țuri din piețele de energie, companiile românești raportează profituri fabuloase în raportările pentru primele trei luni din 2022. Și Guvernul se bucură.

Cea mai mare companie de petrol și gaze din România și din Europa de Sud-Est, OMV Petrom, a raportat un profit uriaș, de 1,75 miliarde de lei, în primele trei luni ale acestui an. Este de trei ori mai mare decât profitul din perioada echivalentă a anului trecut și, mai important, cel mai mare pro­fit trimestrial din istorie. Romgaz, compania națională producătoare de gaze, a anunțat și ea, în primul trimestru al acestui an, un profit net de aproape un miliard de lei (979 de milioane), dublu și el față de pri­mul trimestru din anul precedent.

Situația este identică și dacă ne uităm la profiturile din sectorul energiei electrice. Hidroelectrica, producătorul cel mai mare de electricitate din țară, a înregistrat un profit net de 1,3 miliarde de lei pe primele trei luni din 2022, cu 70% peste nivelul de acum un an. Nuclearelectrica, alt mare pro­­­ducător, operatorul singurei centrale nucleare din România, a obținut un profit de 819 milioane de lei la trei luni, care este, atenție, triplu față de cel din pe­ri­oada echivalentă a anului precedent.

Aceste rezultate excepționale nu au apă­rut pe fondul vreunei explozii a producției, de petrol, gaze sau energie electrică. Chiar dimpotrivă! Petrom, de exemplu, a raportat o scădere a producției de țiței cu 6% și, ca de obicei în ultima vreme, o scădere consistentă, de 11%, a producției de gaze. Hi­droelectrica, la rândul ei, a raportat o scădere accentuată a producției de energie electrică, de 30%, în primele trei luni din 2022, pe fondul unor condiții meteo mai proaste în acest an.

Profiturile imense ale producătorilor români sunt urmarea prețurilor mari din toate piețele energetice, care au crescut într-un ritm amețitor în ultimul an. Chiar potrivit datelor Petrom, gazele tranzacțio­nate la Bursa Română de Mărfuri în primul trimestru din acest an cu livrare la termen s-au vândut la un preț mediu de 372 de lei/MWh. Cu un an în urmă, prețul era de 71 de lei/MWh. Prețurile spot au crescut și mai abrupt, de la 87 de lei/MWh la 485 de lei/MWh.

La energie electrică situația este simi­lară. Potrivit datelor Nuclearelectrica, pre­țul mediu de pe toate piețele cu livrare la termen din România a fost, în primul trimestru din acest an, de 781 de lei/MWh. În primul trimestru din 2021, prețul mediu a fost de doar 249 de lei/MWh. La fel, în piața spot, care a ajuns cea mai lichidă din Ro­mânia, compania a vândut electricitatea la un preț mediu de 1.067 de lei/MWh, de la 257 de lei/MWh cu un an în urmă.

De asemenea, prețurile ridicate ale pe­tro­lului au contribuit și ele la profituri. Marja de rafinare a rafinăriei Petrobrazi Ploiești, deținută de Petrom, singura din România care rafinează țiței românesc, a fost, în primul trimestru din acest an, de 18,2 dolari pe baril. Acum un an era de doar 2,8 dolari.

Statul, primul câștigător

Statul român controlează Romgaz, cel mai mare producător de gaze al țării, și este acționar cu 20% la al doilea, Petrom. Statul contro­lează circa 70% din toată capacitatea de generare de energie electrică, fiind acțio­nar majoritar la Hidroelectrica, la Nuclearelectrica și la Complexul Energetic Oltenia.

În consecință, mare parte din profituri vor fi vărsate la bugetul de stat – există și o lege prin care cel puțin 90% din profiturile companiilor energetice trebuie să ajungă la stat, sub formă de dividende. Se acceptă o reducere la 50%, dar numai la companiile care au proiecte strategice în de­rulare. La ce profituri s-au realizat în aceste trei luni este clar că statul va primi miliarde în contul acestor dividende.

Iar dividendele nu sunt singura sursă. România are implementat un sistem de taxare de tip „windfall tax“, care funcțio­nează de ani buni pentru gaze, suplimentar față de redevență, și a fost introdus recent și pentru energia electrică. Cu alte cuvinte, dacă se obțin profituri extraordinare ca urmare a prețurilor mari din piață, aceste profituri suplimentare se taxează în plus. Iar sumele sunt colosale, în unele cazuri.

De exemplu, Romgaz a achitat statului în primele trei luni ale anului 2,3 miliarde de lei (deci de două ori mai mult decât profitul net) în contul redevenței și al impozitului suplimentar. Ceea ce înseamnă, atenție, plus 1.046% față de cât a plătit în primul trimestru al anului trecut. Acest tip de impozit a fost introdus recent și pentru producătorii de energie electrică, este de 80% și este aplicat prețurilor mai mari de 450 de lei/MWh. Cum prețurile în piață sunt mult mai mari, statul își ia partea, de la toți producătorii, și de la cei privați, inclusiv cei din regenerabil. Spre exemplu, Hidroelectrica a plătit 340 de milioane de lei în contul acestui impozit suplimentar, iar Nuclearelectrica – 460 de milioane de lei, în doar trei luni.

În plus, nu trebuie uitat câștigul pe care îl are statul din aplicarea cotei de TVA la prețurile mai mari la orice. Conform exe­cu­ției bugetare, dacă în primele trei luni ale lui 2021 încasările din TVA erau de 17 miliarde de lei, după primele trei luni din acest an acestea se ridică deja la 23,6 miliarde.

Se vor mai face bani?

„Dacă ne uităm la prețurile forward din Germania, la dina­mica din piața europeană, da. Adică, pre­țurile par să se stabilizeze, dar se vor stabiliza la un alt nivel față de prețurile la ener­gie electrică cu care am fost obișnuiți în ultimii ani“, a răspuns la întrebarea „vor mai crește prețurile?“ Marius Dan, vicepre­șe­dinte senior al Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, al cărui cel mai important activ este pachetul minoritar de acțiuni al Hidroelectrica. „Pe această bază, dacă punem și dinamica lo­cală a producției de energie electrică versus cerere, care ne așteptăm să fie în con­tinuă creștere, odată cu dinamica economiei locale, atunci acest lucru va duce la prețuri în continuare ridicate.“

Cel puțin la energie electrică se pare că nu vom avea parte de ieftiniri. Analizând datele de pe cea mai lichidă platformă de tranzacționare de energie electrică la termen, Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale – versiunea Licitație Extinsă (PCCB-LE Flex), putem face o comparație. Dacă energia tranzacționată în trecut cu an de livrare 2021 a avut un preț mediu pon­derat de 269 de lei/MWh, cea tranzac­țio­­nată (până acum) pentru livrare în acest an are un preț mediu ponderat de 488 de lei/MWh. Iar cea tranzacționată până acum cu livrare în anul 2023 are un preț mediu ponderat de 589 de lei/MWh. Așadar, producătorii de energie electrică au toate auspiciile să facă profituri mari în continuare, pentru că prețurile tot cresc.

În ceea ce privește producția de gaze, nimeni nu se așteaptă la o ieftinire semni­fi­cativă (cotațiile de la hubul vienez rămân la peste 100 euro/MWh pentru gazul cu livrare la iarnă), pe fondul războiului din Ucraina, al politicii Uniunii Europene de a renunța la gazul rusesc, dar și al cererii mari care a apărut deja pentru că a înce­put sezonul de înmagazinare a gazului pentru iarnă.

Conform unei analize Reuters recente, umplerea depozitelor europene ar costa cu 40 de miliarde de euro mai mult decât anul trecut. Singura dilemă legată de mări­mea profitului din gaze care ar urma să fie făcut de Petrom și Romgaz ține de un calcul pe care nimeni nu l-a făcut public: cele două companii sunt obligate din aprilie 2022 până în aprilie 2023 să vândă gazele pentru populație la 150 de lei/MWh și pe cele destinate centralelor care produc ener­gie termică pentru populație cu 250 de lei/MWh, însă pentru aceste cantități nu se plă­tește acel impozit suplimentar și se plă­tește o redevență mai mică. Oficialii Pe­trom au spus doar că impactul asupra afa­cerii este estimat să fie negativ.

Acest articol a apărut în numărul 140 al revistei NewMoney.

FOTO: Mediafax