(Parteneriat) Cum vrea Uniunea Europeană să ne protejăm pădurile. Suntem pregătiți pentru asta?

În același timp, pădurile din Europa absorb anual 435 de milioane de tone de emisii de CO2 echivalent, adică 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. EUSTAFOR, organizația europeană a companiilor de stat și a agențiilor publice administratori de păduri, organizație in care este membră si Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, care respectă standardele unui management sustenabil al pădurilor, arată că anual pădurile care se află în administrarea membrilor cresc cu 200 milioane de metri cubi. Aproximativ 30%-40% din creșterea pădurilor administrate de membrii EUSTAFOR rămân neutilizate, în stoc, urmând a fi exploatate în viitor.

De altfel, pădurile și respectiv exploatarea sustenabilă a pădurii se află pe agenda europeană. Instituțiile europene construiesc deja strategiile care privesc perioada post-2020 și care au în vedere politica privind modificările climatice. Astfel, la conferința COP 21, pentru prima dată în lume, 195 de state au încheiat o înțelegere care limitează creșterea temperaturii globale cu cel mult două grade Celsius până la sfârșitul acestui secol. De altfel, articolul 5 al Tratatului de la Paris scoate în evidență rolul pădurilor și în special al managementului sustenabil al acestora. „Trebuie remarcat că documentele europene, spre deosebire de abordarea publică din România, au în vedere un management sustenabil al pădurilor și nu o punere in valoare a resurselor sub potențial”, ne-a declarat Cătălin Tobescu, director Fordaq, portalul industriei lemnului.

Deci, la nivel european, conceptul este de punere in valoare sustenabilă a resurselor forestiere. Spre exemplu, fiecare metru cub de lemn folosit pentru a substitui materiale de construcție obținute din surse neregenerabile, reduce emisiile de dioxid de carbon în atmosferă cu 1,9 tone. Astfel, utilizarea lemnului în sectorul construcțiilor (case de lemn) sau în industrii inovative va crea noi piețe, noi produse cu valoare adăugată mare și care să țină seama de protecția mediului și de schimbările climatice. Desigur, argumentele în cifre pot continua. „Este important că Uniunea Europeană își propune să privească sectorul forestier și industria lemnului prin prisma unei exploatări și dezvoltări sustenabile. În România, percepția publică este dominată de ideea că resursele forestiere nu ar trebui puse in valoare. Ceea ce este fals. Pentru a combate schimbările climatice, stabilitatea pădurilor trebuie să crească printr-o silvicultură activă, prin maximizarea creșterii pădurii și prin valorificarea lemnului ca o resursă regenerabilă”, afirmă Cătălin Tobescu.

---

FOTO: Mediafax