O lume fără lideri: cum va arăta Germania după ce Merkel nu va mai fi cancelar

Mimi Noel 11/12/2017 | 13:06 Global
O lume fără lideri: cum va arăta Germania după ce Merkel nu va mai fi cancelar

 

Acest articol apare în numărul 29 (4-17 decembrie) al revistei NewMoney

Eșecul formării unui guvern nou la Berlin este fără precedent din 1950 încoace pentru Germania și pentru Europa. Plecarea lui Merkel a devenit un scenariu tot mai posibil și lasă UE în aer. Cel mai îngrijorător semnal de alarmă dat de unele voci: trăim într-o lume fără lideri și nimeni nici succe­sorul lui Merkel, nici Macron nu va putea să schimbe asta.

Nu demult, Angela Merkel își încuraja conaționalii, spunându-le „putem să o fa­cem“. Contextul? Integrarea celor peste un milion de refugiați care au venit în Germania din 2015 încoace. Atitudinea pragmatică și abordarea liberală arătate după alegerile din SUA care l-au adus pe Donald Trump la Casa Albă, cât și agenda pro-americană i-au făcut pe mulți să o considere pe mămoasa Angela Merkel liderul de facto al lumii libere. Doar că după alegerile din Germa­nia din această toamnă, când coaliția de guvernământ a câștigat cu un scor strâns, iar pe 19 noiembrie negocierile pentru formarea unei coaliții guvernamentale au eșuat, totul pare să se complice pentru longevivul cancelar.

Aleasă în fruntea Germaniei pentru prima dată în 2005, Merkel este o pre­zență constantă pe scena globală de atâta vreme încât Germania și Europa sunt greu de imaginat fără ea. După ale­gerile din septembrie, în care blocul con­servator al creștin-democraților și Uniunea Creștin-Socială au pierdut 65 de locuri în Parlamentul german (Bundes­tag), Merkel a făcut eforturi pentru a pu­ne cap la cap micile partide și pentru a for­ma astfel o majoritate guvernamentală. Este o dovadă că, în ciuda forței sale economice, Germania rămâne în definitiv vulnerabilă și ea în fața acelorași forțe ale populismului sau a fragmentării politice care au lovit mai multe democrații în ultimii ani.

În ciuda abilităților deja legendare de ne­gociator în culise de care a dat dovadă în cei 12 ani de când se află la putere, iată că negocierile pentru formarea unei coa­li­ții au fost subminate de chestiunea sen­si­bilă a imigrației, dar și de anumite temeri economice. Este practic pentru pri­ma dată de la cel de-Al Doilea Război Mondial când Germania nu reușește să-și formeze un guvern. Deși sunt multe căi prin care poate rămâne la putere și chiar a declarat că este pregătită și pentru noi alegeri, o lume fără Merkel în poziția de cancelar a devenit, iată, un scenariu posibil.

„Merkel este o figură deja istorică a Europei, dar timpul ei se pare că a trecut“, spune Ashoka Mody, fost economist în ca­drul Băncii Mondiale care a terminat de scris recent o carte despre cum a gestio­nat Merkel criza monedei euro. Chiar dacă rămâne la putere, cancelarul este atât de rănit acum încât va fi oricum un cu totul alt gen de lider. „Merkel 2 va fi complet diferită de Merkel 1“, adaugă Mody.

În cele trei mandate de cancelar, Mer­kel (63 de ani) a făcut ca Germania să treacă aproape nevătămată prin criza financiară și a ajutat moneda euro să ră­mână neafectată, ceea ce i-a adus mulți fani peste tot în lume. Numai că decizia de a accepta valul de refugiați din Siria și din alte părți cu probleme din lume au costat-o suportul electoral acasă.

Viitorul cancelar al Germaniei – că va fi tot Merkel sau altcineva – va trebui să re­pare un model de creștere care a condus la foarte multă inegalitate, prea mulți oameni abandonați și aparent un feno­men imigraționist scăpat de sub control. Partidul de extremă-dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), a câștigat cu 12,6 pro­­cente în scrutinul din septembrie, sufi­cient pentru a-și asigura prima reintrare a extremei-drepte în Bundestag din anii 1950 încoace. Iar întrebarea primordială pentru liderul german va fi cum să limi­te­ze ascensiunea AfD.

EFECTELE UNEI PLECĂRI. Influența în declin a lui Merkel înseamnă vești foarte proaste pentru Uniunea Europeană (UE), scria publicația franceză Le Monde într-un editorial extrem de pesimist pe marginea eșecului negocierilor de la Berlin.

Totodată, publicația franceză atrage atenția și asupra mult mai amplului succes al narațiunii populiste în spațiul european anul acesta. Alegerile din Germania au spulberat speranțele că centrul s-ar pu­tea relansa în Europa odată cu victoria detașată a lui Emmanuel Macron în ale­ge­rile din Franța din vara aceasta, a mai atras atenția Le Monde.

Macron s-a bazat pe sprijinul lui Merkel pentru a-și pune în aplicare o agendă a schimbărilor în cadrul UE – o cooperare mai strânsă în materie de apărare, fiscalitate, imigrație și, crucial, un buget comun pentru cele 19 țări din zona euro.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.
← Close