Ministrul Educaţiei se laudă cu banii primiţi de la Guvern. Ligia Deca: 3,2, nu 2,1

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat vineri că bugetul pe anul viitor pentru Educaţie este de 3,2% din PIB, şi nu 2,1%, aşa cum a relatat presa.

Cu 9 ani în urmă, într-o filmare ce promova un buget de 6% din PIB pentru educație, Ligia Deca transmitea lucruri mobilizatoare pentru educație: „Aș vrea să susțin ideea de 6% pentru educație și campania asociată acesteia, pentru că din punctul meu de vedere, educația este singura șansă pentru a avea o democrație funcțională. Nu putem avea o democrație funcțională fără oameni care să o înțeleagă și să înțeleagă provocările ei”, potrivit edupedu.ro.

„Fiecare dintre noi trăieşte într-o multitudine de contexte, iar eu, astăzi, sunt sub imperiul a două dintre ele. Una este dezbaterea pe buget. Atât am de spus pe buget – 3,2 nu 2,1 – că am văzut cum s-a dus în media. Da, şi bursele elevilor şi costurile pentru întreţinerea şi reparaţia şcolilor fac parte tot din bugetul educaţiei.

”Am descentralizat şcolile acum mai mult de 10 ani şi încă oamenii nu cer primarilor să aibă grijă de şcoli, se uită tot numai la Ministerul Educaţiei şi asta este ceva ce putem schimba împreună schimbând înţelegerea şi îmbunătăţind înţelegerea mecanismelor pe care statul le are atunci când vine vorba despre decizii şi despre responsabilităţi. Asta nu înseamnă că e suficient ca procent din PIB.

E o creştere, dar, sper eu, că noul pachet de legi ale educaţiei va aduce o creştere substanţială care să însemne într-adevăr calea către România educată”, a spus Deca la conferinţa „Învaţă şi dă mai departe”, organizată de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, transmite Agerpres.

Priorităţi: green şi digital

Ea a adăugat că „al doilea context” sub imperiul căruia este îl reprezintă conferinţa ministerială OECD, care a avut loc miercuri şi joi la Paris. „Ştiţi că România este stat candidat. Este prima conferinţă ministerială, după 12 ani, la nivelul OECD, pe educaţie şi acolo s-a discutat, poate similar cu dezbaterile noastre din Uniunea Europeană, despre cum facem tinerii să se simtă mai împuterniciţi, mai valorizaţi, mai parte a deciziilor.

Discuţia nu are loc în grupuri unde ştim valoarea tinerilor, pentru că lucrăm în fiecare zi cu ei, discuţia se poartă între cei care iau decizii în statele cele mai dezvoltate ale lumii.

Este clar că fără o implicare a tinerilor, mai ales pe subiectele care dor, pentru că green şi digital nu sunt subiecte care au apărut pentru că sunau bine, sau pentru că puteau fi etichete pentru alte programe, ci pentru că reprezintă chei ale viitorului cetăţeniei globale şi europene. Ştim cu toţii că niciun cetăţean nu va mai putea fi activ fără competenţe verzi şi digitale”, a afirmat Deca.

Bugetul Ministerului Educației, de 2,1% din PIB, obținut de Ligia Deca de la Guvernul Ciucă:

• Cheltuieli de personal: 23.000 milioane de lei, pentru plata salariilor personalului din învățământul preuniversitar și alte instituții – creșterea e de doar 4,3%, în medie;
•  Bunuri și servicii: 95,4 milioane de lei, pentru funcționarea unităților din subordine;
•  Transferuri între unități ale administrației publice: 5.948,8 milioane de lei, pentru finanțarea instituțiilor de învățământ superior și altor unități;
•  Asistență socială: 427 milioane de lei, sume din care se asigură transportul elevilor și studenților, manuale, competiții școlare și alte acțiuni sociale;
•  Proiecte cu finanțare europeană: 750 milioane de lei;
•  Burse studenți, burse bani de liceu, bursă profesională și alte acțiuni: 1.187 milioane de lei;
•  PNRR: 758,5 milioane de lei;
•  Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă: 160 milioane de lei;
•  Cheltuieli de capital: 200,2 milioane de lei;
• Alte transferuri: 2,6 milioane de lei.
• 

Sindicaliştii cer 6% din PIB

Sindicaliştii din Educaţie cer parlamentarilor să majoreze bugetul alocat învăţământului până la 6% din PIB. Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” solicită parlamentarilor să majoreze bugetul alocat învăţământului, conform articolului din Legea Educaţiei, care prevede alocarea a 6% din PIB pentru şcoala românească.

„Aveţi posibilitatea, în zilele următoare, să majoraţi în Parlament bugetul alocat învăţământului, să respectaţi articolul din Legea Educaţiei care prevede alocarea a 6% din PIB pentru şcoala românească. Numai prin educaţie avem şansa de a da tuturor copiilor noştri şi României un viitor mai bun în Europa şi în Uniunea Europeană”, susţine preşedintele federaţiei sindicale, Marius Ovidiu Nistor, într-o scrisoare deschisă transmisă Parlamentului României.

Consiliul Național al Elevilor condamnă proiectul bugetului de stat pe 2023

Consiliul Național al Elevilor condamnă proiectul bugetului de stat pe 2023, despre care “constată cu stupoare” că alocă Ministerului Educației “cel mai mic buget din ultimii ani”, potrivit unui comunicat transmis vineri.

Organizația elevilor solicită Parlamentului “să își asume amendarea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2023, astfel încât sectorul de învățământ să se bucure cu adevărat de o finanțare adaptată nevoilor specifice”. Iar președintele CNE, Robert Avram, a anunțat separat că “luăm în calcul inclusiv pichetarea Parlamentului atunci când bugetul va ajunge la Plen, și am solicitat dezbateri în comisiile pentru învățământ”.

Potrivit CNE, “Guvernul României îngroapă, treptat, educația”: “practic, guvernanții au decis să își asume public, prin aprobarea proiectului de buget în ședința de guvern din data de 8 decembrie 2022, încălcarea tuturor asumărilor și declarațiilor făcute în ultimul an, mai ales în contextul proiectului „România Educată”, care ar fi impus cel puțin o dublare a resurselor bugetare puse la dispoziția educației”.

În același comunicat, Consiliul elevilor trage “un puternic semnal de alarmă cu privire la activitatea pur decorativă a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar. În urmă cu puțin timp, plenul CNFIP a fost convocat pentru data de 13 decembrie 2022, pe ordinea de zi aflându-se propunerile Ministerului Educației pentru costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev pentru anul 2023.

Practic, plenul CNFIP va fi pus în situația penibilă de a aproba fundamentarea costului standard în funcție de alocările bugetare făcute de Guvern, chiar dacă, cel puțin principial, bugetul educației ar trebui fundamentat și pe propunerile CNFIP și nu invers“.