Mafia lemnului, lovită în plin. Guvernul înfiinţează Garda Forestieră Naţională

Elena Marinescu 30/06/2021 | 20:12 Ştiri
Mafia lemnului, lovită în plin. Guvernul înfiinţează Garda Forestieră Naţională

Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ordonanţa de Urgenţă privind înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale.

Ministrul mediului, Tanczos Barna, declara recent că în spatele defrișărilor de pădure din România se află interese economice importante, dar și politice, iar ele nu puteau să aibă loc fără complicitatea mai multor persoane, de la pădurar până la primar.

Această măsură vine ca urmare a evoluţiei continue a activităţilor în domeniul silvic, în vederea obţinerii unor rezultate mai bune în lupta împotriva infracţionalităţii de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri, dar şi pentru întărirea capacităţii de control şi monitorizarea fondului forestier”, a subliniat ministrul Tanczos Barna, citat într-un comunicat de presă transmis, miercuri seară, de Ministerul Mediului.

 

Potrivit sursei citate de News.ro, Garda Forestieră Naţională este instituţie publică ce va funcţiona ca structură de specialitate a administraţiei publice centrale care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat şi se va afla în subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură.

Structura organizatorică, numărul de personal, atribuţiile şi competenţele Gărzii Forestiere Naţionale şi ale Gărzilor forestiere din subordine se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de minim 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Conducerea Gărzii Forestiere Naţionale va fi asigurată de un inspector general cu rang de secretar de stat, care are calitatea de ordonator secundar de credite, ajutat de un inspector general adjunct, cu rang de subsecretar de stat, angajaţi în condiţiile legii.

Gărzile Forestiere trec în subordinea Gărzii Forestiere Naţionale, ca instituţii publice cu personalitate juridică.

Principalele atribuţii ale Gărzii Forestiere Naţionale:

•        coordonarea activitatăţii gărzilor forestiere;

•        avizarea propunerilor de acte normative emise de gărzile forestiere;

•        controlarea aplicării regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional;

•        controlarea aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional;

•        controlarea trasabilităţii materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare;

•        realizarea de sinteze şi analize de risc privind fondul forestier naţional şi fondul cinegetic.

Potrivit Ministerului Meidului, Gărzile forestiere vor avea ca atribuţii implementarea, monitorizarea şi controlarea aplicării regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, dar şi a aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional.

Gărzile forestiere vor monitoriza şi controla trasabilitatea materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare şi vor elabora rapoartele operative pe care le vor transmite către Garda Forestieră Naţională, în vederea realizării de sinteze şi analize de risc privind fondul forestier naţional şi fondul cinegetic.

Organizarea, funcţionarea şi repartizarea numărului de posturi pentru Garda Forestieră Naţională şi Gărzile Forestiere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Câți bani pierde anual România din tăierile ilegale de pădure

Raportul de țară realizat de Comisia Europeană în anul 2020 arată că despăduririle ilegale costă România 6 miliarde de euro pe an, iar efectul se reflectă inclusiv la nivel european, având în vedere că pădurile românești absorb 6% din dioxidul de carbon emis în Uniunea Europeană.

Guvernul Cîțu a transmis recent la Bruxelles că speră ca prin Planul Național de Redresare și Reziliență să demareze și cel mai mare program de împădurire. Mai mult de atât, banii de la UE vor fi folosiți și pentru combaterea tăierilor ilegale de păduri urmând ca toată masa lemnoasă să fie monitorizată digital. De asemenea, guvernanții au transmis că Romsilva va fi reformată și va munci strict pentru menținerea pădurilor României.

Concret, România s-a angajat să planteze 45.000 de hectare de pădure, prin cel mai mare program național de acest fel. La final, când se va trage linie, vor exista perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, aproximativ 625 hectare.

Tăierile ilegale de arbori reprezintă o problemă recurentă semnificativă, care duce la diminuarea capacității naturale de captare a dioxidului de carbon de către păduri și la pierderea semnificativă a biodiversității. Totodată, România a semnalat decalaje importante în atingerea obiectivelor comunitare în ceea ce privește menținerea biodiversității, refacerea zonelor afectate din punct de vedere ecologic.

În ceea ce privește combaterea tăierilor ilegale, autoritățile de la București spun că sistemul actual de control s-a dovedit ineficient, deși s-au făcut și continuă să se facă investiții în arhitectura Sistemul de Urmărire a Materialelor lemnoase (SUMAL). De asemenea, implementarea Regulamentului European privind Lemnul (EU Timber Regulation) este departe de a fi satisfăcătoare, ceea ce rezultă și din dosarul de infringement deschis de către Comisia Europeană pe acest subiect.

Astfel, pe lângă actualizarea permanentă a sistemului de trasabilitate a lemnului din România (SUMAL 2.0), este necesară o abordare integrată a principalelor cauze care determină un nivel crescut al tăierilor ilegale, ceea ce presupune intervenții în reconfigurarea întregului sistem de control al activităților ilegale din păduri, pornind de la modificarea legislației aferente, îmbunătățirea performanței Gărzilor forestiere, concentrarea controlului la prima punere pe piață a lemnului și în zone de risc determinate pe criterii obiective și transparente, modernizarea sistemului de valorificare a masei lemnoase, transparentizarea activității de control, asigurarea necesarului foarte mare de lemn de foc pentru comunitățile dependente de această sursă de energie, pe căi legale.