Lumea financiară, mai aproape de reglementarea monedelor digitale

Tendințele conturate de pandemia de COVID-19 au reaprins discuțiile privind utilitatea și, în opinia multora, nevoia de a accelera implementarea monedelor digitale sau de a le reglementa pe cele existente sau pe cale de a fi înființate.

Monedele digitale au cunoscut o amplă diversificare în ultimii ani. Fie că este vorba despre criptomonede „pursânge“, precum bitcoin, care funcționează într-un sistem complet descentralizat, fie că este vorba despre monede digitale controlate de stat (în China) sau de companii (diem, fosta libra, pregătită de Facebook), riscurile și oportunitățile adoptării la scară largă a unor astfel de soluții au reprezentat o preocupare importantă pentru lu­mea financiară în acest an. Bitcoin a cunoscut în acest an un avans semnificativ. De la sub 4.000 de dolari la debutul crizei sanitare, cea mai cunoscută cripto­mo­nedă din lume s-a apropiat la finalul anului de pragul de 20.000 de dolari. Analiștii au ofe­rit un cumul de explicații care ar putea justifica această efervescență, după mai mulți ani în care bitcoin practic a stagnat.

În primul rând, incertitudinile care au marcat acest an au făcut ca bitcoin să fie perceput similar aurului, un activ de refugiu, un activ care nu depinde de decizia guvernamentală, de politica monetară sau comercială a băncilor. De altfel, o ana­liză JP Morgan amplu vehiculată de presa internațională sugera că bitcoin ar putea deveni echivalentul aurului, pentru generațiile tinere. Un alt factor care ar fi contribuit la avansul puternic din ultimele luni ar putea fi impactul măsurilor fără pre­cedent luate de autoritățile din toată lumea pentru a ține sub control efectele crizei sanitare. Repornirea „tiparnițelor de bani“ și dobânzile foarte mici sunt de natură să îi îndrume pe investitori către plasamente cu randamente mai mari, avansul burselor con­firmând o astfel de ipoteză.

Valoarea unei monede este intrinsec le­gată de percepția oamenilor care o folosesc. Și cum criptomonedele încep să fie cre­ditate cu încredere inclusiv de giganți ai lumii financiare (PayPal a lansat un serviciu prin care clienții pot cumpăra criptomonede, JP Morgan oferă servicii de banking pentru două mari case de schimb „valutar“ pentru criptomonede etc.), atenția autorită­ților de reglementare crește.

Poziția G7

La începutul lunii decembrie, miniștrii de finanțe și bancherii centrali din grupul G7 al celor mai dezvoltate economii au avertizat asupra nevoii de a reglementa monedele digitale, potrivit Reuters. Cel mai vocal a fost ministrul german de finanțe, Olaf Scholz, care și-a punctat îngrijorările cu privire la lansarea criptomonedei Facebook, redenumită „diem“, în Germania și în Europa.

În esență, diem este fundamentul unui sistem financiar alternativ. Potrivit planurilor anunțate de Facebook, diem va fi o așa-numită stablecoin, adică o criptomonedă a cărei valoare este stabilă, fiind ancorată de valoarea unei valute. Moneda va permite transferul instant de bani, costurile fiind zero sau mai mici decât cele din „lumea financiară reală“. În plus, utilizatorii nu vor avea nevoie de un cont bancar pentru a putea face tranzacții.

„Un lup în haine de oaie este tot un lup“, a comentat Scholz, adăugând că este convins că Germania și Europa nu vor permite accesul său pe piață atât timp cât ră­mân riscuri privind reglementarea sa. „Trebuie să facem tot posibilul să ne asigurăm că monopolul monedei rămâne în mâinile sta­tului“, a mai spus Scholz.

Oficialii G7 au analizat răspunsurile auto­ri­tăților la „peisajul în continuă evoluție al activelor cripto și al altor active digitale, pre­cum și eforturile autorităților de a preveni folosirea acestora în scopuri malițioase sau pentru activități ilicite“, se arată într-un comunicat al Trezoreriei americane.

Poziția oficială a G7 este că plățile cu mo­nede digitale ar putea îmbunătăți accesul la serviciile financiare și ar putea reduce costurile, însă acestea trebuie „supravegheate și reglementate corespunzător“.

Control

În încercarea de a croi un viitor fără numerar, dar nu și fără control, China a început în octombrie un amplu proiect-pilot pentru propria sa monedă digitală. O loterie din Shenzhen a început distribuirea mai multor tranșe dintr-un total de aproximativ 30 de milioane de yuani virtuali, echi­valentul a circa 4,5 milioane de dolari. Câști­gătorii trebuie să își descarce o aplicație și pot folosi yuanul digital la circa 3.000 de comercianți dintr-un district din Shenzhen, printre magazinele care acceptă această me­todă de plată numărându-se și retailerul american Wal­mart.

Yuanul digital nu este însă tocmai o crip­to­­mo­nedă. Este emis și controlat de Banca Po­pulară Chineză, spre deosebire de bitcoin, de exemplu, care funcționează într-un sis­tem descentralizat, nefiind deținut sau con­trolat de o entitate. În plus, prezintă un avantaj ce poate fi capitalizat de guvernul chinez, oferind Beijingului o cantitate fără precedent de informații despre cetă­țeni, unde se află și pe ce își cheltuiesc banii, toate plățile și tranzacțiile fiind la vedere.

„În esență, yuanul digital poate contribui la consolidarea supravegherii și controlului statului asupra economiei și societății“, a comentat pentru CNN profesorul de economie Frank Xie, de la Universitatea Aiken din Carolina de Nord. Acest aspect contravine principiilor criptomonedelor, care valorifică anonimatul, motiv pentru care autoritățile le consideră periculoase, deoarece pot ascunde tranzacții în scopuri ilicite. Auto­ri­tățile din China au sugerat chiar că adoptarea pe scară largă a yuanului digital ar servi unui obiectiv chiar mai puternic decât supravegherea cetățenilor – ruperea monopolului dolarului american și creșterea influenței yuanului pe scena internațională.

Banca centrală a Chinei pare a fi realizat cele mai însemnate progrese în ceea ce privește adopția unei monede digitale, fenomen care prezintă interes și pentru autoritățile de reglementare din alte state, deoarece permite eficientizarea plăților transfrontaliere, dar și progresul către o so­cietate fără cash. Potrivit estimărilor, circa 80% din băncile centrale din lume au înce­put să cerceteze potențialul monedelor digitale.

EUROPA. Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat, la rândul său, la începutul lunii octombrie, intensificarea eforturilor pentru o eventuală decizie viitoare de a introduce euro digital. O monedă euro digitală ar re­prezenta o formă electronică de bani ai băncii centrale, care ar fi accesibilă tuturor cetățenilor și firmelor, pentru efectuarea plăților zilnice într-un mod rapid, ușor și sigur. Aceasta ar completa numerarul, fără a-l înlocui, a precizat instituția.

„Moneda euro aparține europenilor, iar misiunea noastră este de a fi gardianul aces­teia“, a declarat Christine Lagarde, pre­ședinta BCE. „Europenii recurg tot mai mult la mijloace digitale atunci când cheltuiesc, economisesc și investesc. Rolul nostru este de a asigura încrederea în monedă. Aceasta înseamnă garantarea adaptării euro la era digitală. Ar trebui să fim pregătiți să emitem o monedă euro digitală, dacă va fi necesar.“ Consiliul guvernatorilor ar urma să ia o decizie în acest sens la mijlocul anului viitor.

În România, criptomonedele sau monedele digitale par departe de prioritățile au­to­ri­tăților, deși tot mai mulți români tran­zacțio­nează astfel de instrumente. Deocam­dată, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a emis formularele prin care sunt im­­pozitate veniturile din aceste surse

Blocuri de informații

Bitcoin este o monedă digi­tală care utilizează o tehno­logie aparte de criptare, pentru a asigura tranzacțiile în cadrul infrastructurii sale, care este, în esență, o bază de date online cunoscută drept „blockchain“.

• TRANZACȚII. Acestea au loc în mod direct între porto­felele digitale ale utilizatorilor și sunt verificate cu ajutorul tehnologiei blockchain. Tran­zacțiile poartă o semnătură digitală cu chei private unice, care demonstrează faptul că provin de la proprietarul portofelului.
• BLOCKCHAIN. Această tehnologie este, în esență, un registru public descentra­li­zat al tuturor tranzacțiilor cu bitcoin care au fost deja executate. Un număr de tran­zacții formează o unitate a bazei de date, numită „bloc“, iar fiecare astfel de bloc conține informații despre blocul anterior. Primul blockchain a fost conceptua­lizat în 2008. Un an mai târ­ziu a fost pus în aplicare în bitcoin.
• TRANSPARENȚĂ. Odată ce un astfel de bloc a fost introdus în blockchain, acesta nu mai poate fi modificat, ceea ce asigură imuabilitatea sistemului. Toate tranzacțiile din acest sistem sunt la vedere, însă identitatea utilizatorilor este ascunsă printr-o criptografie complexă.

Acest articol a aparut în numărul 105 al revistei NewMoney

FOTO: Vali Ivan