Litigii benefice: Cu ce se mai ocupă avocații de business din România

În ultimul deceniu, domeniile-vedetă ale pieței de avocatură de business au fost, pe rând, tranzacțiile și insolvențele. Care este, astăzi, activitatea predilectă a avo­caților? 

Acest articol a apărut în numărul 69 (8 – 21 iulie 2019) al revistei NewMoney

„Toate acestea sunt domenii care, într-o anu­mită conjunctură economică, au devenit mai efervescente și mai vizibile“, spune, despre tranzacții și insolvențe, Cătălin Mincu, partener al casei de avo­catură Zamfirescu Racoți Vasile & Partners (ZRVP). El adaugă că, acum, un nou termen a devenit nelipsit din discuțiile avo­caților: litigiile.

Nimeni nu știe cu certitudine cât vor dăi­nui, în contextul în care există o dina­mică spectaculoasă în piață. Ceea ce face ca tipul mandatelor să se schimbe permanent. De pildă, numărul insolvențelor se poate diminua, iar cel al litigiilor cu auto­ri­tă­țile – să crească. „La un moment dat, scade nu­mărul tranzacțiilor, dar crește volumul con­sultanței în alte materii, precum GDPR (General Data Protection Regulation, n.r.) sau dreptul muncii“, continuă Mincu.

Tot pe litigii mizează și casa de avoca­tură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), unde avocatul Ion Nestor amintește cum, de curând, a lansat NNDKP Centrul de Excelență în Litigii Fiscale (CELF), care oferă servicii integrate clienților firmei – din stadiul incipient al unei potențiale dispute fiscale până la faza de litigiu în fața instanțelor române. Motivul vine firesc: litigiile se îmbină foarte bine cu zona de consultanță, iar cazuistica este din ce în ce mai complexă.

PE FRAGMENTE. Însă, dincolo de activi­tățile predilecte, un lucru este clar: nicio firmă de dimensiuni medii sau mari nu a trăit și nu trăiește doar din tranzacții ori numai din insolvențe. Cât despre piață, evaluată la peste 100 de milioane de euro, aceasta poate fi descrisă în două cuvinte: fragmentată și competitivă. Aici, concu­rența pentru clienți și proiecte a devenit tot mai mare, dar și pentru avocați de calitate, inclusiv pentru studenți sau proaspăt absolvenți de Drept.

În același timp, se poate vorbi despre o reală criză de proiecte de anvergură. Iar asta nu este totul. Tabloului i se adaugă din abundență presiune pe onorarii, ur­mată de haosul legislativ și fiscal.

Cel din urmă, pentru avocați, poate fi un avantaj pe termen scurt, însă pe termen lung nu face decât să îndepărteze investitorii, spune Gabriel Zbârcea, de la Țuca Zbârcea & Asociații. În opinia acestuia, uneori, în avocatura de business se resimt și lipsa de hotărâre și a unei viziuni politice, lipsa unei stategii de țară autentice care să ajute la atragerea de noi investiții și, mai ales, de investitori de mare calibru, cum ar fi fonduri mari de investiții.

Oricum, chiar dacă suntem cel puțin egalii europenilor la capitolul profesiona­lism și calitatea serviciilor, „ne lipsesc însă proiectele de mare anvergură, cele de miliarde de euro sau chiar și de câteva sute de milioane de euro, atât de obișnuite în Marea Britanie sau Germania“, comple­tează Zbârcea. De ce?

La o scurtă privire, piața este dominată de cabinete individuale (CI), în contextul în care mai bine de 17.000 de avocați la ni­vel național sunt organizați sub această formă, potrivit statisticilor Uniunii Națio­nale a Barourilor din România (UNBR), iar puțin peste 4.000 de avocați activează în societăți profesionale sau societăți civile profesionale cu răspundere limitată.

Prin urmare, putem spune că avem o „piață extrem de diversă, cu cabinete de nișă, de tip boutique, care se concentrează pe una-două arii de practică, dar și firme de avo­catură full-service, cum suntem și noi, care oferă servicii în toate domeniile dreptului afacerilor“, spune Cătălin Mincu.

Că schimbări în acest sens se întâmplă și în cele mai mari cabinete de avocatură ne arată și decizia Cristinei Filip și a lui Francisc Peli de a lucra pe cont propriu după zece ani de la lansare. Este vorba despre doi avocați cunoscuți care activau împreună sub brandul Peli.

PROCESUL DE MATURIZARE. Piața locală nu a atins încă nivelul de maturitate al pie­țelor europene, susțin la unison avocații. În România, încă există conceptul că un avocat poate acoperi toată sfera servicii­lor. De aici apar și diferențe semnificative în privința ofertelor.

De pildă, în Europa Occidentală a intervenit conceptul de specializare pe unul sau cel mult câteva domenii în care acti­vează un avocat. „Atunci când își cunosc foarte bine domeniul de business în care acordă consultanță sau asistă litigii, avo­cații care activează în piețele mature ofertează serviciile lor la aproximativ ace­leași valori“, spune Mincu.

Cât despre România, acesta arată că va­riațiile sunt foarte mari, pentru că un avocat care nu lucrează efectiv într-un anumit domeniu, dar nici nu vrea să piardă un po­tențial client, ofertează fără a identifica toată sfera de detalii pe care trebuie să le considere în prestarea serviciilor. Ceea ce poate nemulțumi atât clientul, cât și avocatul, în contextul în care cel dintâi nu ar valoriza corect munca prestată.

Concluzia este certă: avocatura de busi­ness în România s-a identificat cu societăți profesionale cu foarte mulți avocați, cu un program foarte încărcat și cu provocări din ce în ce mai complexe, odată cu evo­luția afacerilor pe piața românească.

„Astăzi suntem într-o situație de redesenare a lui modus operandi, pentru că, pe de o parte, nivelul know-how-ului este unul ridicat, rezultat din acumulările celor peste 25 de ani de asistență în business, iar pe de altă parte, colegii care au trecut de curând examenul de admitere în barou au alte așteptări de la un job într-o societate profesională de prestigiu“, comple­tează reprezentantul ZRVP.

Astfel, printre măsurile luate de majoritatea caselor de avocatură se numără adoptarea unei politici de flexibilizare a programului de lucru al colaboratorilor, concomitent cu o definire a segmentelor în care activează un avocat colaborator.

Pe șleau, piața este una nematurizată, la fel ca mediul de afaceri, după cum opi­nează Ion Nestor, cofondatorul casei de avocatură NNDKP. „Mediul de afaceri este mai degrabă un mediu care se dezvoltă continuu, aspect valabil și pentru piața avo­caturii. Dezvoltarea acestei piețe trebuie să continue, iar progresul se va transpune printr-o concurență sănătoasă între firmele de avocatură, pornind de la valoa­rea adăugată a serviciilor oferite, expe­riența tehnică și profesionalismul acestora.“ El se arată optimist și crede într-o ma­turizare a pieței. Dar momentul în care acest lucru se va întâmpla rămâne la fel de imprevizibil ca mersul trenurilor CFR.

FOTO: Getty