Legăturile IKEA cu Securitatea: care sunt cele mai aprinse controverse din jurul grupului suedez

Alexandra Pele 24/10/2016 | 10:57 Special
Legăturile IKEA cu Securitatea: care sunt cele mai aprinse controverse din jurul grupului suedez

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Piesă cu piesă, afacerile IKEA au prins contur și o forță de nebănuit în 2007, la deschiderea magazinului din Băneasa. Doar că unele dintre mutările suedezilor au fost și rămân controversate.

Atenție! Paragrafele din acest text pot fi citite într-o ordine oarecare.

Peste 20 de documente, îngălbenite de vreme și atât de fragile încât au fost transferate pe microfilm pentru a nu se dezintegra sub respirația cititorului, atestă primele legături de afaceri ale IKEA cu România. Consultate de NewMoney la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), arhivele din anii ’80 dezvăluie un pact secret între Ingvar Kamprad, fondatorul excentric al IKEA, și companii românești de export, în spatele cărora se aflau serviciile de informații ale statului comunist.

În vremurile de azi, grupul suedez a ajuns un colos industrial ale cărui activități depășesc cu mult spectrul retailului de mobilă. Ce-i drept, măsuța pătrată cu culori fistichii, prezentă aproape în orice sufragerie, este cel mai vizibil mod în care logoul galben-albastru ni s-a insinuat în case. Blocurile și clădirile de birouri care se construiesc în zone centrale ale Bucureștiului, cei peste 20 de furnizori autohtoni care vând mobilier pentru întregul grup, dar și cele 46.700 de hectare de pădure care fac din IKEA cel mai mare proprietar forestier din România completează organic afacerile magazinului din Băneasa, cu vânzări anuale de peste 88 de milioane de euro în 2014 și o creștere de 12,4% în 2015.

Puzzle-ul pe care suedezii l-au creat, pas cu pas, în ultimul deceniu va crește în complexitate după ce planul de a deschide alte opt big-box-uri albastre va fi pus în aplicare. Din puzzle lipsesc însă câteva piese, iar episodul de dinainte de 1989 este doar una dintre ele.

OPERAȚIUNEA „SCANDINAVICA“. La jumătatea anilor ’80, Ingvar Kamprad, fondatorul IKEA – pe atunci un sexagenar în jurul căruia s-a construit o veritabilă mitologie a austerității – semna un protocol de colaborare cu compania de stat ICE TechnoForestExport, unul dintre furnizorii grupului suedez. Protocolul, pentru a cărui consultare au fost necesare săptămâni de demersuri pe lângă CNSAS, arată că IKEA a fost de acord să participe la operațiunea „Scandinavica“, prin care Securitatea lui Nicolae Ceaușescu făcea rost de valută, prin operațiuni speciale, de suprafacturare a plăților dintr-un contract între cele două companii, în valoare de circa 13,6 milioane de dolari.

Aparent, înțelegerea se referea la un comision pe care întreprinderea românească urma să îl folosească „în scopul cumpărării, de comun acord, a echipamentelor necesare pentru producția fabricilor care vor lucra pentru IKEA“. În realitate, nota de închidere a operațiunii arată că statul român a obținut 45.000 de dolari în afara contractului, iar IKEA 217.000 de dolari. „S-a încheiat o înțelegere confidențială conform căreia 1,35% din valoarea suprafacturării de 6,2% să se constituie în contul AVS (compartimentul Aport Valutar Special al Centrului de Informații Externe, n.r.), iar diferența de 4,86% să fie transferată de două ori pe an la o bancă și un cont ce ne va fi indicat de firma suedeză“, reiese din arhivele CNSAS.

Contactat de NewMoney, Henrik Elm, Global Purchase Manager la IKEA Supply AG, confirmă că „IKEA și-a extins între anii ’60 și ’80 activitățile de achiziții către furnizori din mai multe țări din Europa de Est“. Elm admite și existența celor două comisioane care, potrivit explicației sale, aveau o destinație cât se poate de firească: „un comision era pentru TechnoForestExport, pentru operațiuni și tehnologie, și un altul pentru IKEA, pentru operațiunile comerciale și pentru transferul de cunoștințe și tehnologie“. Acest tip de colaborare, bazat pe comisioane acordate unor companii de import-export controlate de fostele state din Europa de Est, era unul „obișnuit“, spune în premieră reprezentantul companiei, adăugând că IKEA a verificat documentele CNSAS „și nu a găsit nicio înțelegere între Securitate și IKEA“.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

← Close