Kraftwerk concertează la București. Ce au în comun ciclismul și muzica, în viziunea „părinților muzicii electronice”

Au inventat sunetul și imaginea om-mașină. Au făcut din muzica electro o artă complexă. Unii le spun zei, alții roboți. Ei își spun simplu: Kraftwerk.

Acest articol apare în numărul 33 (5-18 februarie) al revistei NewMoney

Nu mai este demult o ciudățenie să spui că băieții de la Kraftwerk sunt unii dintre cei care au influențat pu­ternic cultura populară. De fapt, dacă ar fi să-i parafrazăm pe cei de la The Guardian, sunt singurii, cu excepția The Beatles, care și-au pus atât de tare amprenta asupra culturii secolului al XX-lea. Trupa New Order și Madonna i-au avut drept exemplu; David Bowie și-a intitulat piesa „V2-Schneider“ după numele unuia dintre fondatori; Coldplay a avut un succes co­vâr­șitor cu piesa „Talk“, creată pe baza unui fragment din „Computer Love“.

Ce motive ar mai putea fi invocate pentru a vă convinge să mergeți la concertul pe care „părinții muzicii electronice“ îl vor susține la Arenele Romane din București, pe 1 martie?!

În martie 2012, Muzeul de Artă Modernă din New York avea să organizeze o expoziție intitulată „Kraftwerk – Retrospectivă 1 2 3 4 5 6 7 8“, în cadrul căreia formația germană a cântat timp de opt zile piese de pe opt din cele 10 abume, începând cu „Autobahn“ și până la „Tour de France“. Acela a fost momentul în care Kraftwerk a început o serie de concerte 3D prin toată lumea, Tate Modern (Londra), Foundation Louis Vuitton (Paris), Opera House (Sydney), Walt Disney Concert Hall (Los Angeles) fiind printre cele mai spectaculoase destinații.

În aceste concerte – unice prin pro­iecții gigantice, roboți și imagini holo­grafice –, nu mai împart aceeași scenă Ralf Hütter și Florian Schneider, fondatorii proiectului și printre primii care au îmbrățișat tehnologia electronică, cu tot cu revoluționarele sintetizatoare.

Schneider s-a retras în 2008 pentru a-și vedea de proiecte personale, așa că a rămas cealaltă jumătate a Kraftwerk, Ralf Hütter, ce duce mai departe în­drăz­nețul concept alături de alți muzicieni talentați, Henning Schmitz, Fritz Hilpert și Falk Grieffenhagen.

Și în această formulă, Kraftwerk continuă să fie zeii electro sound-ului, pe care oameni de pretutindeni îi venerează (în 2012, când trupa a concertat la Tate Mo­dern, site-ul ins­tituției s-a blocat din cauza cererii prea mari de bilete).

Sunete de arhi­tecți. Pe cât de faimoși, pe atât de discreți (rareori oferind interviuri), Hütter și Schneider au înființat Kraftwerk pe la jumătatea ani­lor 1970, când au început să experimenteze integrarea sunetelor meca­ni­zate din viața de zi cu zi în muzică. Au ajuns să inventeze astfel sunetul și imaginea om-mașină (în prestațiile live apăreau roboți făcuți după chipul și asemănarea lor).

De la sounduri de instrumente acustice la sunete robotice repetitive date de sintetizatoare și alte instrumente făcute chiar de ei; de la „laboratorul NASA“, cum mai era numit complexul lor echipament de studio, până la cel adoptat ulterior, minimalist, definit de un ecran uriaș, patru pupitre și tot atâtea laptopuri – kraftwerk-ii au tot inovat creând o estetică și un sound mereu proaspete.

Începând cu primele albume, „Kraftwerk“ (1970) și „Kraftwerk 2“ (1972) și până la ultimul, „Tour de France“ (lansat după o pauză de aproape 20 de ani), aceștia au demonstrat că muzica este mai mult decât sunet. Este motivul pentru care, deși își compun singuri piesele, Kraftwerk apelează la artiști din diferite domenii (pictori, poeți, designeri). Ei sunt, de altfel, printre primii care au folosit conceptul de „events architecture“, conform căruia performance-ul live derivă din arhitectură (studiază și dezvoltă personal fiecare detaliu al unui show live, de la lumini și sunete până la prezența scenică).

Muzică pe bicicletă. Ce anume i-a făcut să reziste atâția ani și să se men­țină printre muzicienii de top ai lumii? Poate nevoia de a-și pune în practică ideile inepuizabile. Poate pasiunea lor pentru muzică (Hütter declara la un moment dat că va cânta până când va cădea de pe scenă). Poate cea de-a doua pasiune, cea pentru biciclete („Ciclismul și muzica au foarte multe lucruri în comun: întotdeauna trebuie să mergi înainte, să-ți pastrezi ritmul și să-ți reglezi respirația, încercând în același timp să nu cazi“, spunea cândva același Hütter).

Oricare ar fi motivul, Kraftwerk con­tinuă să dăruiască lumii o muzică uni­că, în care arte de tot felul, oameni și roboți se întâlnesc pentru a crea senzații fără precedent.

Muzica aceasta, cu versuri minima­liste, născută în studioul Kling Klang din Düsseldorf – o inovație în plan mu­zical, lipsit de telefon, fax sau recepție – vă va purta într-o altă dimensiune, pe 1 martie, când Kraftroboții se vor teleporta la Arenele Romane din București special pentru voi.

FOTO: Guliver / Getty Images