Invazia hamburgerilor: câte restaurante vrea să deschidă McDo­­nald’s până în 2026

Cristina Dobreanu 14/09/2017 | 12:42 Companii
Invazia hamburgerilor: câte restaurante vrea să deschidă McDo­­nald’s până în 2026

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 23 (11-24 septembrie) al revistei NewMoney

4, 6, 37 – nu sunt numerele câștigă­­toa­­re la Loto, ci ambițiile de dezvoltare ale lanțului de restaurante McDo­­nald’s pentru anul acesta, anul urmă­­tor și până în 2026. Meniul complet al McInvaziei este însă și mai complex.

„În mod sigur, terminăm 2017 cu patru restaurante în plus“, explică Daniel Boa­­je, directorul general al Premier Restaurants România, compania care operează restaurantele McDonald’s pe plan local. Prima unitate din acest an a fost ina­­u­­gu­­rată recent, într-un centru comercial din Bacău. Urmează deschiderea unui nou restaurant de tip drive în Timi­­șoa­­ra, iar până la finalul anului alte două unități vor mai apărea pe harta McDonald’s.

Totuși, planurile sunt mult mai ambi­­ți­­oase, pentru că liderul pieței locale a restaurantelor speră ca, până în 2026, să aibă o rețea cel puțin cu 37 de resta­­u­­rante în plus față de prezent, tre­­când ast­­fel de borna de 100 de unități. Dar să vedem și datele problemei.

REȚETA MALTEZĂ. 2016 ar putea ră­­mâ­­ne în istoria de pe plan local a lan­­țu­­lui de restaurante drept un an de cotitură, după ce gigantul ame­­ri­­­­can a cedat franciza restaurantelor din România companiei malteze Premier Ca­­pital, divizie a Hili Ventures, pentru 65 de mi­­lioane de dolari. În urma tran­­zac­­­­ției, McDonald’s România a început să ope­­re­­­­ze sub numele Premier Res­­ta­­u­­rants România, având ca acționari o subsidiară înre­­gis­­trată în Olanda a com­­paniei mal­­teze (cu 90%) și pe Daniel Boa­­je (10%).

România se alătură astfel celorlalte cinci state (Estonia, Lituania, Letonia, Mal­­­­­­­­­­­­­­ta și Grecia) în care compania mal­­te­­ză deține francize McDonald’s. Ope­­ra­­țiu­­nile pe plan local sunt de depar­­te cele mai mari, generând aproape ju­­mătate din ve­­ni­­turile anuale de peste 200 de milioa­­ne de euro ale maltezilor. Schimbarea de ac­­țio­­nariat pare să fie de bun augur, căci aduce o strategie orientată și către creș­­­­­­­­­­­­te­­rea nu­­mă­­rului de restaurante. „Am fo­­­­­­losit 2016 ca să pregătim planurile de dez­­voltare ulterioare“, explică Daniel Boa­­je.

Totuși, rețeaua McDonald’s a trecut prin mici modificări și anul trecut, când au fost deschise două noi unități – în centrele comerciale Veranda și Park Lake – și a fost închisă cea din Bucur Obor. Bilanțul de final de an: 68 de restaurante și in­­ves­­tiții de 20 de milioane de lei (circa 4,4 mili­­oane de euro), atât pentru noile deschi­­deri de restaurante și cafe­­ne­­le, cât și pen­­tru remodelări ale unităților existente.

DE ACUM ÎNAINTE. „În acest an, bugetul de investiții este dublu“, adică 40 de mili­­oane de lei (aproape zece milioane de eu­­ro) și va merge către cele patru noi resta­­u­­rante, dar și către remodelări. În 2018 McDonald’s va mai bifa în­­că șase restaurante, iar rețeaua locală ar urma să ajungă la 78 de unități.

Potrivit unui raport al Premier Capital, „în România rata de restaurante per capi­ta este relativ mi­­că, de aceea mai este loc de creștere“. Un calcul simplu arată că, în Malta, există un restaurant pentru 48.000 de locuitori, în timp ce în România, un restaurant „aco­peră“ de aproape șase ori mai multe persoane. De aceea, cu un ritm sus­­ținut de cel puțin trei restaurante noi inaugurate anual, McDonald’s ar pu­tea ajunge până în 2026 la 105 unități. „Eu sunt și mai ambițios. Întotdeauna am făcut mai bine decât ne-am propus“.

Noii acționari ai McDonald’s se uită atât la orașe în care rețeaua nu are des­­chi­­se unități, cât și la întărirea prezenței în celelalte centre urbane. Astfel, printre can­­didate își fac apariția Satu Mare, Alba Iulia, Târgu Jiu, dar și București, Cons­tanța, Cluj, Baia Ma­­re, Craiova și Sibiu. „Analizăm orice oportunitate. În Bucu­­rești vor mai fi deschise încă trei restaurante în viitorul apropiat“, mai spu­­ne directorul general. Printre criteriile de care țin cont înainte de a face o investiție nouă sunt nu­­mă­­rul de locuitori ai orașu­­lui-țintă, creșterea eco­­nomică și o ra­­tă scă­zută a șo­­majului.

CEI CARE FAC JOCURILE. McDo­­nald’s nu este singurul care mizează pe expansiune. Competitori apăruți în piață pe segmentul restaurantelor cu servire rapidă în ultimii ani (precum clujenii de la Salad Box sau suceveanul Ștefan Mandachi, de la Spartan) s-au dezvoltat agre­­siv, ajun­gând în primii cinci jucători după nu­­mă­­rul de restaurante. În acest răstimp, lan­țurile internaționale precum McDonald’s, KFC sau Subway, care do­­mi­­nă acest segment de piață, pare că au (mai) înceti­­nit ritmul de dezvoltare. Dar creșterea consumului, precum și recent anunțata intrare pe piața locală a Taco Bell, rețeaua americană care vinde mâncare de inspi­­ra­­ție mexicană, va reaprinde concurența pe segmentul fast-food.

În același timp, preferințele românilor în materie alimentară se schimbă, iar toți jucătorii sunt atenți să își adapteze conceptele sau meniurile. De pildă, șaorme­­ri­­ile Calif, deținute de trei antreprenori ro­­mâni, s-au rebranduit recent în Condimental de Calif, remodelând treptat uni­­tă­­țile în care funcționează și adaptând me­­niul către o mâncare rapidă, însă „mai sănătoasă“. Nici McDonald’s nu face ex­­cep­­ție: în meniu au apărut sala­­te și conceptul de mic dejun (cu un meniu specific, dispo­­ni­­bil doar o perioadă limi­­ta­­tă de timp), iar accentul s-a pus pe dezvol­tarea de cafe­­ne­­le, mai ales că „timpul pe care îl petrec clien­­ții la McCafé este mai mare decât cel alocat mâncării“. De aceea, va continua extinderea rețelei de ca­fe­­ne­­le cu încă patru, ajungând la 30 de unități pâ­­nă la sfâr­­­și­­tul anului. Lan­­țul de cafe­­nele ge­­ne­­rează apro­­ximativ 6-7% din businessul anual al McDonald’s, ca­­re în 2016 a trecut de 600 de milioane de lei (aproxi­­mativ 134 de milioane de eu­­ro). În paralel, se concentrează pe digitalizare (de la meniu, la modul în care se face comanda și plata) – primul restaurant de acest tip urmând să fie cel din Drumul Taberei.

SEMNE BUNE PIAȚA ARE. Dacă servirea mesei în oraș a fost printre primele „răsfă­­țuri“ la care au renunțat românii în 2009, aceasta avea să redevină un obi­­cei odată cu avansul din ultimii ani ai economiei, arată datele unui studiu Euromonitor.

As­­tăzi, România ocupă locul al doilea în Europa în funcție de ritmul de creștere al con­­sumului în sectorul F&B (care include restaurante, unități cu servire rapi­­dă, ca­­fe­­­nele, ceainării și gelaterii), cu o ra­­tă me­­die anuală de 4,9%, po­­tri­­vit unui stu­­diu rea­­lizat de Cush­­man&Wake­field, companie din domeniul serviciilor imobiliare comerciale. Iar perspectivele sunt optimiste și pentru urmă­torul deceniu, pe plan local esti­­mân­­du-se o creștere medie anuală de 8,8%.

Pe lângă creșterea PIB de 4,8% în 2016 și perspectivele bune pentru 2017, măsu­­ri­­le din ultimii ani (precum reducerea TVA, de la 24% la 9%, la alimen­­te, băutu­­ri­­le nealcoolice și pentru berea draft; reducerea ge­­ne­­ra­­lă a TVA de la 24% la 20%, în 2016, și mai apoi la 19% de la 1 ianuarie 2017, la ca­­re se adau­­gă și creș­­te­­rea salariului mi­­nim) sunt aș­­tep­­tate să îm­­pingă con­­sumul la noi cote, mai arată datele Eu­­ro­­monitor.

Potrivit aceleiași surse, românii vor chel­­­­­­­­­­tui în acest an aproape 2,3 miliarde de lei (510 milioane de euro) pe mâncarea de tip fast-food, sumă ce ar puta crește anul viitor până la 2,4 miliarde de lei (530 milioane de euro). Iar McDonald’s, KFC și Subway adună aproape jumătate din aces­­­­te cheltuieli, restul fiind acaparat de fast-food-urile și șaormeriile locale.

Deși pe parcurs pot apărea elemente noi în peisajul economic autohton (precum mă­­ri­­rea accizei la benzină), pe acest trend gene­­ral po­­zi­­tiv, McDonald’s așteap­­tă și în acest an o creștere a veniturilor cu circa opt-ze­­ce procente, până în jur de 147 de milioa­­ne de euro. Așadar, să vină hambur­­ge­­rii.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Taco Bell, pe scurt” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Lanțul american de restaurante cu servire rapidă va ataca piața românească, deschizând în această toamnă prima unitate în Capitală, în centrul comercial Băneasa Shopping.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • Istoria. Americanul Glen Bell a pus bazele Taco Bell, restaurantul în care se găsește o varietate de mâncăruri mexicane, în 1962, în California, Statele Unite. A început să acorde francize încă din primii ani, astfel că până în 1967 rețeaua Taco Bell avea deja 100 de unități.
  • Familia. Taco Bell face parte din Yum Brands, care mai deține și lanțurile KFC, Pizza Hut și Pizza Hut Delivery, cu venituri de peste șase miliarde de dolari. La nivel local, masterfranciza celor patru branduri este deținută de Sphera Francise Group. Compania are, în prezent, peste o sută de restaurante în trei țări (România, Italia și Republica Moldova).
  • Mc vs Taco Bell. Rețeta succesului pare să fie francizarea, așa că, până în 2018, 90% din rețeaua globală a McDonald’s, cu venituri de peste 24 miliarde de dolari, va fi operată în acest regim. Taco Bell are circa 7.000 de restaurante, dintre care 80% în franciză.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.