În ce ape teritoriale de la Marea Neagră a decis OMV Petrom să caute oportunitatea de a extrage hidrocarburi

Mihai Nicuț 05/03/2021 | 09:59 Financiar
În ce ape teritoriale de la Marea Neagră a decis OMV Petrom să caute oportunitatea de a extrage hidrocarburi

Deși producția de gaze a țării scade de la an la an, iar această resursă nu va avea un viitor prea îndelungat într-o Europă care se vrea tot mai „verde“, Guvernul României îi ține în șah pe petroliștii care au nevoie doar de o schimbare a legii ca să se apuce să extragă vastele resurse de gaze naturale din Marea Neagră româ­nească. Sătui să tot aștepte, petroliștii români merg să caute gaze în mare, dar la vecini.

OMV Petrom, cea mai mare companie ener­getică din Europa de Sud-Est și unul dintre cei doi mari producători de gaze ai țării, a surprins zilele trecute: intră pe piața ucraineană cu intenția de a căuta, în parteneriat cu compania națională lo­cală Naftogaz, hidrocarburi în zona Mării Negre ucrainene.

Cele două companii au semnat un memo­randum de înțelegere pentru a identifica proiecte comune de explorare și producție a gazelor în Ucraina, potrivit unui comunicat al Naftogaz. „Anul trecut, Naftogaz a lucrat la identificarea de noi oportunități pentru explorarea și dezvoltarea de noi perimetre de gaze în Ucraina. Odată cu câș­tigarea licenței în perimetrul Yuzivska din Marea Neagră, care are un mare po­tențial, precum și odată cu potențialul din vestul Ucrainei, Naftogaz își accelerează acum planurile de investiții“, a anunțat Otto Waterlander, directorul operațional al companiei ucrainene.

Naftogaz își propune să atragă în aceste planuri parteneri internaționali, cu expe­riență, pentru ca Ucraina, tradițional de­pen­dentă de gazele rusești, să devină independentă până în 2030 din acest punct de vedere. Strategia sa de dezvol­tare are drept țintă dublarea rezervelor companiei. Iar printre proiectele strategice se numără explorarea și dezvoltarea zo­nelor din Marea Neagră, de aceea parte­ne­riatul cu Petrom, care extrage hidrocarburi din Marea Neagră de patru decenii, poate părea firesc.

De câțiva ani, compania petrolieră ro­mâ­nească și-a revizuit strategia și vizează o creștere a prezenței regionale în zona de explorare și producție a hidrocarburilor, în special a gazelor naturale, în zona Mării Negre. Intrarea în Ucraina nu este decât o etapă din această strategie.

La finalul anului 2019, Petrom a cum­părat participația OMV la blocul offshore Han Asparuh din Bulgaria, vecin cu blocul românesc Neptun Deep, despre care se tot vorbește la noi. După ce spaniolii de la Repsol s-au retras din proiect, Petrom a ră­mas (cu o participație minoritară) ală­turi de gigantul francez Total. Acum se interpretează datele seismice pentru ca aceste două companii să aleagă cele mai bune zone pentru foraje.

Anul trecut am avut parte tot de o sur­priză. Petrom a anunțat, în vară, că a câș­ti­gat licitația pentru un perimetru offshore în Georgia, adică în partea opusă a Mării Negre. „Vedem aceeași structură geologică în Georgia ca și în România“, a spus atunci Peter Zeilinger, senior vice president la OMV, fost director pe segmentul upstream la Petrom.

În Georgia, spre deosebire de România, lucrurile merg foarte repede. Compania pe­­trolieră estimează deja că până la sfâr­și­tul lui martie va semna cu guvernul georgian acordul de împărțire a producției – Georgia are un sistem fiscal diferit de al nostru –, după care poate începe etapele de prospectare.

De ce a ales OMV Petrom să caute hidrocarburi peste hotare

Compania petro­lieră merge să caute resurse de hidrocarburi în alte zone pentru că resursele pe care le exploatează în România, mai ales ga­zele, văzute drept combustibilul de tran­ziție în condițiile politicii europene de eli­minare a emisiilor de dioxid de carbon, se împuținează. Iar la resursele vaste din Ma­rea Neagră românească încă nu are acces, în condițiile unor prevederi legale îm­po­vărătoare impuse de stat. Condiții despre care autoritățile de la București au spus că vor fi înlăturate, și nu de azi, de ieri, ci de mai mult de un an, dar nimic concret nu s-a făcut încă. Să le luăm pe rând.

În 2020, producția de gaze naturale a Petrom în România a fost de 4,2 miliarde de metri cubi de gaze, cu 6% sub cea din 2019. Declinul continuă de la an la an, pentru că zăcămintele din România sunt mature, iar ce s-a mai descoperit în țară, cu prețul unor investiții de miliarde de euro, nu acoperă declinul natural al câmpurilor din care se extrag hidrocarburi de zeci de ani. Spre exemplu, în 2004, anul privatizării Petrom, compania extrăgea 6,4 miliarde de metri cubi de gaze. În ansamblu, producția de gaze a țării a scăzut anul trecut cu 10%, potrivit estimă­rilor companiei, dar consumul a crescut cu 5%, chiar dacă 2020 a fost marcat de efec­tele pandemiei. Importurile de gaze, având aproape integral ca sursă Rusia, au ajuns să reprezinte circa o cincime din consum.

Marea Neagră este văzută, așadar, ca ma­rea șansă pentru compania petrolieră de a-și crește producția de gaze și de a o pune pe piață în condițiile în care „Green Deal“-ul european pune oricum o presiune temporală pe utilizarea acestei resurse – din cauza creșterii costurilor de poluare, la jumătate deceniului viitor este posibil ca gazul să fie viitorul cărbune, combustibil care azi începe să fie abandonat pentru că utilizarea sa în producția de energie electrică devine foarte costisitoare tocmai din cauza costurilor cu plata certificatelor de carbon.

„Anul 2021 este un an critic pentru gazele naturale din Marea Neagră și timpul joacă un rol esențial în dezvoltarea acestor proiecte. Potrivit declarațiilor publice, există intenția ca Legea offshore să fie mo­dificată printr-un proces parlamentar, care este așteptat să aibă loc în prima sesiune parlamentară a acestui an“, spune Christina Verchere, chief executive officer (CEO) al companiei OMV Petrom.

„România deține resurse de gaze descoperite și evaluate în Marea Neagră și acestea sunt practic gata să fie exploatate. Aceste resurse sunt esențiale pentru apro­vizionarea cu energie – dacă proiectele de gaze din Marea Neagră nu se concretizează, se estimează ca importurile de gaze să ajungă la 40% în 2030. Gazele naturale din Marea Neagră ar putea fi o sursă de dezvoltare economică și un sprijin valoros în tranziția energetică. Deblocarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră ar face România mai puternică și ar crea premi­sele pentru ca aceasta să devină cel mai mare producător de gaze din UE. Guvernul român a subliniat în planul său național de energie și climă că deblocarea resurselor de gaze din Marea Neagră este esențială pentru securitatea energetică a țării“, con­tinuă executivul celei mai mari companii energetice din România și din Europa de Sud-Est.

De ce este nevoie

Verchere s-a referit, evident, la perimetrul Neptun Deep, unde, după primele foraje de explorare, s-ar afla între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Un proiect început deceniul trecut, dar care stagnează de mulți ani, pentru că statul român a dat celebra deja Lege offshore, care a nemulțumit investitorii prin câteva prevederi: taxarea excesivă prin­tr-un impozit suplimentar, lipsa dedu­ce­rilor pentru cheltuielile masive de explo­rare, impredictibilitatea, obligațiile de vân­zare a gazului pe piața internă. Care au blo­cat proiectul.

O parte dintre lucruri s-au schimbat, dar multe dintre prevederile împovărătoare pentru industrie au rămas, iar petroliștii cer imperios modificarea acestei legi, lucru care ar permite debutul exploatării gazelor undeva la orizontul anului 2024.

Li s-a promis că un proiect de lege de modificare va fi trimis la Parlament, încă de acum un an. Nu s-a întâmplat însă nici până acum, promisiunile continuă să curgă, dar iată că, până atunci, petroliștii români merg să caute gaze tot în Marea Neagră, dar la alții.

Acest articol a apărut în numărul 110 al revistei NewMoney

FOTO: Getty