În 2019, City Grill ar putea face pasul în afara Bucureștiului. Care sunt planurile

Cristina Dobreanu 09/10/2018 | 09:47 Ştiri
În 2019, City Grill ar putea face pasul în afara Bucureștiului. Care sunt planurile

Grupul City Grill estimează pentru 2018 afaceri de peste 36 de milioane de euro și are în plan ca anul viitor să se extindă cu încă două unități. Dar 2019 ar putea însemna pentru lanțul bucureștean de restaurante și primul pas în afara Capitalei.

Acest articol a apărut în numărul 50 (8 – 21 octombrie) al revistei NewMoney

„Încheiem anul cu 19 unități. Mizăm pe două unități noi în 2019, deschise sub bran­durile Hanu’ Berarilor și Trattoria Buongiorno“, spune Daniel Mischie, cel care a preluat de aproape un an rolul de CEO al grupului City Grill de la Dragoș Petrescu, care a devenit președintele lanțului de restaurante. Cei doi sunt parteneri în business încă de la începuturile City Grill, în 2004. Cu toate că se ferește să dea detalii, Daniel Mischie punctează că, deși prioritatea grupului rămâne Capitala, City Grill se uită și la oportunitatea de a deschide unități și în alte orașe. „Facem cercetări și în Oradea, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. Căutăm proprietari de restaurante care vor să vină cu businessul lor sub umbrela City Grill și să beneficieze de sinergia și know-how-ul grupului“, explică CEO-ul grupului.

UN GRUP REGIONAL. De altfel, Dragoș Petrescu indica încă de anul trecut Clujul și Timișoara printre orașele „cu foarte mare potențial“ în care grupul ar dori să se dezvolte, dar și faptul că brandul Trattoria Buongiorno (unul dintre cele șapte din portofoliul grupului) ar trebui să ajungă la circa 25 de unități până în 2025, și chiar îl vedea „exportat“ în capitala Austriei. Pe o piață locală extrem de fragmentată, unde lanțurile mari de restaurante autohtone pot fi numărate pe degete, puține sunt cele care s-au încumetat să se extindă puternic și în afara zonei unde au fost înființate. Iar Bucureștiul continuă să rămână principalul pol de atracție pentru proprietarii de restaurante. Mărturie în acest sens stau și cifrele. Valoarea totală anuală a pieței de mâncare gătită din București, Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov și Iași este de 7,24 de miliarde de lei (1,6 miliarde de euro), potrivit unui studiu al Hospitality Culture Institute. Bucureștiul mușcă o felie generoasă, cu peste 67% din această sumă, adică 4,89 miliarde de lei (puțin peste un miliard de euro). Din totalul acestei piețe, aproximativ 46% este reprezentată de segmentul restaurantelor standard, cu mese (sitting).

Totuși, extinderea nu este o decizie ușoară. Tot Dragoș Petrescu argumenta că lipsa de personal calificat este una dintre principalele piedici care stau în calea unei eventuale extinderi, atât în București, cât și în țară. „Dacă acum șapte-opt ani ne gândeam la meniuri de 19 lei pentru a aduce oameni în restaurante, iar angajați aveai din belșug, azi avem clienți la coadă și nu ai cu cine să îi servești“, spunea antreprenorul într-o discuție anterioară cu NewMoney, mărturisind că „vede cu alți ochi“ zona de resurse umane. La rândul său, Mischie subliniază faptul că industria ospitalității din România și-a în­cetinit, în opinia sa, ritmul de dezvoltare tocmai din cauza lipsei de personal calificat.

În cazul brandului Trattoria, de exemplu, care în momentul de față are șapte unități, „dezvoltarea continuă, sub rezerva că nu ne grăbim nicăieri“. De altfel, fiind un restaurant cu specific italian, are șanse de reușită și peste graniță. „Pe termen lung, vrem să devenim un grup regional și să deschidem în afara țării. Însă cei 14 ani ai grupului City Grill ne-au învățat că dezvol­tarea trebuie făcută strategic, cu pași fermi și asumați, deci nu ne grăbim“, punctează Mischie.

MENIU DE DEZVOLTARE. Anul trecut, grupul a lansat Academia City Grill, un proiect creat special pentru a facilita intrarea persoanelor necalificate în industria restaurantelor. „În cadrul Academiei se desfășoară cursuri de formare, practice și teoretice, pentru meserii precum ospătar sau bucătar, dar și pentru funcții de conducere, precum șef de sală sau șef de restaurant“, explică executivul City Grill. Cursu­rile durează circa șase luni, iar anul acesta vor trece prin „școala City Grill“ aproximativ 80 de persoane. Pe acest fond, și campaniile de recrutare de personal au devenit și ele mai flexibile – pentru elevi, restaurantele grupului sunt locul unde pot practica și învăța o meserie, în vreme ce pentru studenți pot reprezenta și o sursă de venit dacă sunt dispuși să lucreze, fie în paralel cu urmarea cursurilor, fie în vacanță. Celor din provincie li se asigură transport pentru a putea veni să lucreze într-unul dintre restaurantele din Capitală, și chiar și seniorii sunt invitați să lucreze, în funcție de disponibilitate, câ­teva ore pe zi.

Mai mult, începând de anul acesta, grupul a înființat alături de liceul bucureștean „Mihai Bravu“, două clase în sistem de în­vă­­ță­mânt dual. „Avem în grijă 54 de copii cărora vrem să le insuflăm pasiunea de a lucra în domeniul ospitali­tății“, spune Da­niel Mischie. O „grijă“ care îi costă, pentru cei trei ani de studiu, circa 250.000 de euro. Pe de altă parte, doar în 2017 au fost înființate peste 200 de noi locuri de muncă, în vreme ce în acest an nu­mărul angajărilor pe poziții noi depă­șește 350.

Daniel Mischie estimează că grupul City Grill va încheia 2018 cu afaceri de peste 36 de milioane de euro, în creștere cu 12%. Unul dintre motoarele acestei creșteri este și restructurarea meniurilor, cu accent mai mare pe masa de prânz. În plus, a crescut și numărul restaurantelor (în prezent, au 19 unități sub cele șase branduri City Grill, Trattoria Buongiorno, Hanu Berarilor, Caru’ cu bere, Hanul lui Manuc, City Cafe), iar numărul clienților a ajuns la 12.000 de persoane zilnic. Investițiile au fost și ele la înălțime – 4,5 milioane de euro, direcțio­nate către proiecte de amenajări de restaurante, Academia City Grill, dar și în pro­iecte de tehnologie. De altfel, în primele șase luni ale anului, 45% din vânzările grupului au trecut prin programul de fideli­zare dezvoltat de grup. Pentru 2019, grupul își propune să își mențină ritmul de creștere. Iar în aceste condiții, venirea unui investitor strategic în grup, scenariu despre care s-a mai vorbit în timp, ar pu­tea avea loc doar dacă, spune Mischie, „se va concretiza achiziția unui lanț de restaurante sau o dezvoltare majoră“.

 

Cine, ce, unde

Pe piața restaurantelor autohtone, poziționate în zona clienților cu venituri medii, puține sunt cele care au reușit să pună bazele unor lanțuri.

  • LA MAMA. Primul restaurant al lanțului La Mama a fost creat în 1999, de către Cătălin Mahu și Dragoș Petrescu. În 2004, acesta din urmă renunță însă la partea lui de acțiuni și pune bazele City Grill. Cătălin Mahu duce însă mai departe lanțul de restaurante, care numără acum șase unități în Capitală.
  • TRATTORIA IL CALCIO. Fondat de doi oameni veniți din zona fotbalului – Cosmin Olăroiu și Gino Iorgulescu –, alături de antreprenorul Valentin Sălăgean, lanțul Trattoria Il Calcio are acum 11 unități, atât în București, cât și în țară (una la Mamaia și o franciză deschisă la Turnu-Severin). Compania are și un restaurant poziționat în zona premium (Ristorante Il Calcio BTT) și un Cafe Lounge, ambele în București.
  • MARTY RESTAURANTS. În prima parte a acestui an, lanțul clujean de restaurante a inaugurat prima sa unitate din București, în centrul comercial Sun Plaza, în urma unei investiții de 500.000 de euro. Restaurantul deschis în Capitală este cel de-al șaptelea al Marty Restaurants, iar proprietarii au planuri consistente de extindere.

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.