Guvernul Ciucă, scos la tablă de dascăli. Sindicatele din învăţământ se pregătesc de greva generală. Anul școlar actual s-ar putea încheia luna viitoare
Cele trei mari federaţii din Educaţie au demarat strângerea de semnături pentru declanşarea grevei generale, după ce Guvernul a anunţat că se plafonează cheltuielile de personal şi activităţile de formare profesională şi se accentuează deficitul de personal.
Potrivit calendarului acţiunilor de proteste, în 25 şi 26 aprilie va fi pichetat sediul Guvernului, iar în 10 mai va avea loc un amplu marş de protest.
”Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie «Spiru Haret» şi Federaţia Naţională Sindicală «Alma Mater» anunţă Guvernul României şi Parlamentul că au demarat referendumul pentru strângerea de semnături în vederea declanşării grevei generale”, se arată într-un comunicat de presă, de sâmbătă, semnat de cele trei sindicate.
În replică, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat sâmbătă că are încredere că nu se va ajunge la grevă generală în învăţământ, iar anul şcolar se va finaliza cu bine, menţionând că şi cadrele didactice doresc acest lucru şi că este nevoie de găsirea de soluţii.
Ea a adăugat că Ministerul Educaţiei susţine creşterile salariale. “În ceea ce priveşte ordonanţa de urgenţă la care sindicatele fac referire, la Ministerul Educaţiei deja lucrăm la o serie de observaţii pe care să le înaintăm Ministerului Finanţelor.
Aşa cum ştiţi, Ministerul Educaţiei susţine creşterile salariale şi susţine ca grila de salarizare să plece de la un nivel de debutant egal cu salariul mediu pe economie. Vom face tot ceea ce ţine de noi ca această necesitate în sistemul educaţional să fie reflectată şi în cadrul normativ”, a adăugat Ligia Deca, potrivit Agerpres.
Citeşte şi: Salarizarea profesorilor a fost scoasă din Legea Educației
Protestul vine după ce Executivul a anunţat că ”intenţionează să ia decizii cu impact negativ suplimentar pentru angajaţii din învăţământ”, arată sursa citată de News.ro.
Nemulţumirile profesorilor:
- se plafonează cheltuielile de personal la nivelul anului 2022 – imposibil de realizat în sistemul de învăţământ, deoarece salariile cadrelor didactice se majorează odată cu trecerea la un grad didactic superior/ o nouă tranşă de vechime;
- se blochează atingerea de către personalul didactic auxiliar şi nedidactic a salariilor de bază din Legea 153/2017, contrar promisiunii făcute de preşedinţii PSD şi PNL în urmă cu două săptămâni;
- se accentuează deficitul de personal prin: interdicţia cumulului pensiei cu salariul şi prin blocarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante;
- se blochează activităţile de formare profesională (esenţiale în dezvoltarea carierei didactice).
”Menţionăm că, până la momentul declanşării grevei generale, FSLI, FSE «Spiru Haret» şi FNS «Alma Mater», vor picheta, din nou, sediul Guvernului în zilele de 25 şi 26 aprilie, iar în data de 10 mai vor organiza un marş de protest la care sunt aşteptaţi peste 15.000 de membri de sindicat”, se mai arată în comunicat.
Principalele revendicări sindicale
a) rezolvarea problemei aplicării integrale a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017 pentru toate categoriile de salariaţi din învăţământ, astfel încât să beneficieze de salariul de bază prevăzut de această lege;
b) identificarea unor soluţii pentru creşterea veniturilor personalului din învăţământ;
c) adoptarea, în regim de urgenţă, a normativelor pentru personalul nedidactic şi personalul didactic auxiliar, având în vedere că normativele care se aplică sunt din anul 1998;
d) aplicarea regulamentelor privind acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă, întrucât salariaţii din învăţământ sunt singurele categorii de bugetari care nu beneficiază de acordarea acestor sporuri;
e) în noua lege de salarizare, grila propusă trebuie să poziţioneze personalul din învăţământ pe o treaptă net superioară celei actuale în ierarhia funcţiilor bugetare, în raport de importanţa socială a activităţii prestate;
f) remedierea anomaliilor actuale în ceea ce priveşte salarizarea celor care ocupă funcţii de conducere, îndrumare şi control, având în vedere că, după ce veniturile acestora au rămas nemodificate în ultimii patru ani, se constată că sunt inferioare salariaţilor care ocupă funcţii de execuţie;
g) instituirea, prin lege, a regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice cu rata inflaţiei;
h) plata suplimentară a personalului din unităţile/instituţiile de învăţământ nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile;
i) plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic.
Ce se va întâmpla cu grila de salarizare
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, declara recent, după adoptarea în şedinţa de Guvern a legilor educaţiei naţionale, că a fost scos din legi acel articolul care vorbea despre grila de salarizare care ar porni de la nivelul salariului mediu pe economie, pentru că s-a agreat în discuţia cu reprezentanţii sindicatelor, care a precedat şedinţa de Guvern, ca această garanţie să fie introdusă în legea salarizării.
”Este vorba de articolul care vorbea despre grila de salarizare care ar porni de la nivelul salariului mediu pe economie, s-a agreat în discuţia cu reprezentanţii sindicatelor, care a precedat şedinţa de Guvern, ca această garanţie să fie introdusă în legea salarizării”, a spus ministrul.
Deca a precizat că ”angajamentul politic există în continuare la nivelul coaliţiei ca debutanţii în învăţământ să plece de la salariul mediu pe economic, ca nivel minim pentru a fi stimulaţi şi pentru a avea cei mai buni profesori la clase”.
Despre prevederile privind diversitatea şi orientarea sexuală şi introducerea materiei Religie la Bacalaureat, Ligia Deca a spus că poartă discuţii continuu, cu reprezentanţii cultelor şi există un dialog instituţional în acest sens.
Salariile profesorilor români, printre cele mai mici din UE
Profesorii din școlile publice românești au avut și în anul 2020-2021 printre cele mai mici venituri din Europa, cu un salariu brut anual de sub 12.500 de euro, adică puțin peste 1.000 de euro (brut) pe lună.
Salariile anuale brute reale au scăzut, în valoare medie, față de anul precedent, în condițiile în care, la nivel european, România se numără printre foarte puținele țări care, în ultimii doi ani, nu a adoptat nicio măsură de creștere a veniturilor profesorilor, potrivit celui mai recent raport al rețelei europene Eurydice privind salariile profesorilor din Europa.
Potrivit raportului citat de edupedu.ro, un profesor român din învățământul preșcolar a avut un salariu mediu brut anual real de 12.026 euro. Valoarea crește la 12.448 euro în cazul cadrelor didactice din școala primară, 12.243 în cazul profesorilor de gimnaziu și 12.403 în cazul celor de liceu.
Salariul mediu brut al profesorilor din România este, astfel, comparabil cu cel al profesorilor din Muntenegru (circa 12.150 euro) și Ungaria (între 12.000-13.700 în funcție de nivel).
Un șofer din Ministerul Educației câştigă cât un profesor cu 25 de ani vechime și gradul I
Îndemnizația lunară brută a unui șofer din Ministerul Educației a fost, în martie 2023, de peste 5.000 de lei pe lună, conform situației veniturilor salariale din instituție, publicată recent.
În ultimul an de zile, șoferul respectiv a avut o majorare salarială de 760 de lei, conform grilelor publicate, reprezentând o creștere de 17,5% față de îndemnizația primită în luna martie 2022, potrivit unei analize făcute de edupedu.ro.
Concret, șoferul de pe grila Ministerului Educației câștigă o îndemnizație lunară de 5.090 de lei, la care se adaugă un spor de condiții vătămătoare de 410 de lei, în total 5.500 de lei pe lună. Pentru postul de șofer sunt necesare studii medii, adică liceul.
Un profesor cu studii superioare de lungă durată și gradul I didactic, cu o vechime de peste 25 de ani, are un salariu brut lunar de 5.517 lei, iar cel al unui profesor cu vechime de 20-25 de ani este de 5.101 lei pe lună, în martie 2023, lună în care cadrele didactice au ajuns la maximul grilei de salarizare prevăzut în Legea 153/2017.
