Este sistemul de învățământ românesc pregătit să facă față digitalizării?

Este sistemul de învățământ românesc pregătit să facă față digitalizării? Un nou răspuns vine de această dată de la Narada.
În România, 260.000 de copii au rămas aproape complet deconectați de la educație în ultimul an, fapt ce a creat imediat o nevoie în strânsă legătură cu antreprenoriatul social. Acest lucru este demonstrat astăzi și de Narada, o platformă concepută să funcționeze în mai multe direcții care au legătură cu educația, venind astfel în sprijinul acestor copii cu diferite programe adaptate noului context.
Pentru o imagine și mai clară a dimensiunii acestei nevoi, Andra Munteanu, cofondatoare Narada, se raportează la două studii de caz internaționale. Primul este cutremurul din Pakistan din 2005, din cauza căruia copiii au lipsit 3 luni de la școală; al doilea, uraganul Katrina, din același an, când copiii au lipsit între 6 și 12 luni de la cursuri.
„În ambele cazuri, ani mai târziu, copiii erau încă în urmă cu 1,5 ani de materie, respectiv doi ani în cazul SUA. Acum, să proiectăm acest lucru în viitor la acești 260.000 de copii ai României“, spune Andra Munteanu, care se așteaptă ca Narada „să impacteze în perioada următoare 100.000 de copii, livrându-le ore de educație remedială“, dar și să ajungă la un rulaj de un milion de euro în 2021.
Antreprenoriat social
Andra Munteanu a intrat în antreprenoriat acum mai bine de un deceniu, fiind printre altele cofondatoarea unei companii din industria de wellness, pentru care ulterior a creat și un mecanism de scalare de tip franciză în zece orașe din România. Ce s-a schimbat, între timp, în cariera sa de femeie de afaceri?
„Nivelul de complexitate“, răspunde ea, în contextul în care antreprenoriatul social – în care se implică astăzi – are la bază „o viziune-hibrid, menită să rezolve anumite spații din societate“. „Așadar, vorbim de antreprenoriat social în educație, iar obiectivele și cifrele pe care le avem de atins par o misiune exponențial mai complexă decât profiturile pe care le targetam în anii în care am practicat exclusiv antreprenoriatul comercial“, detaliază Andra Munteanu.
Practic, scenariile în care a funcționat învățământul de la declanșarea pandemiei au condus nu doar la imposibilitatea unui număr important de elevi de a frecventa școala online, ci și la pierderea cunoștințelor neconsolidate. Studiile din domeniu indică faptul că frecventarea discontinuă și absenteismul de la cursuri pe o perioadă de la 6 până la 12 luni au ca rezultat o scădere a nivelului de pregătire cu până la doi ani sub nivelul clasei urmate. Ca o paranteză, în anul școlar 2019-2020 erau înscriși în învățământul primar și gimnazial peste 1,6 milioane de elevi, potrivit Institutului Național de Statistică.
Înființată în urmă cu patru ani sub umbrela Romanian Business Leaders Foundation, Narada conectează proiectele profesorilor din sistemul public cu mediul de business. Astfel a fost posibil ca, în 2020, zeci de comunități din toată țara să primească sprijin ca să înceapă școala online, accesul la învățământul digital devenind astfel în sfârșit posibil pentru 620.000 de elevi.
Concret, sunt trei mari platforme prin care Narada opererează. Toate sunt legate de educație: una de crowdfunding, una de educație remedială (pentru care acum se digitalizează tot curriculumul de la clasele 0-8) și o platformă care va deveni până la finalul acestui an un sistem național dedicat urgențelor în educație. În plus, există o platformă dedicată companiilor care vor să se implice în programele promovate de Andra Munteanu. Până la finalul anului trecut, 20.000 de oameni de business se implicaseră deja în digitalizarea educației prin intermediul Narada.
Model diferit
De altfel, în jurul educației s-au dezvoltat în 2020 mai multe afaceri care au legătură cu digitalizarea. Un exemplu vine și de la Logiscool România – parte dintr-o rețea internațională de centre educaționale prezentă în 19 țări –, care urmărește să le ofere acces la digitalizare tuturor copiilor și adolescenților prin deschiderea la nivel local a încă 20 de școli în franciză, până la finalul lui 2021, pe lângă cele 40 de unități deja existente. În ultimii trei ani, aproximativ 20.000 de elevi au participat la cursurile Logiscool, iar odată cu extinderea din acest an, sunt vizați alți 4.000 de elevi.
„Copiii sunt tot mai preocupați de tehnologie și curioși nu doar să descopere cum o pot folosi, ci și cum funcționează și cum pot pune în practică ideile pe care le au pentru un viitor digital mai creativ, adaptat nevoilor lor. De aceea, noi avem patru workshopuri care îi vor face să înțeleagă mecanismele din spatele utilizării unei aplicații, al unui site sau al unui joc, punând accent pe gândire analitică și creativitate“, spune Indira Abdulvoap, general manager Logiscool România.
Cererea pentru cursuri de programare și alfabetizare digitală a crescut în ultimii ani, din nevoia de a crea o piață a muncii adaptată digitalizării, generând un interes tot mai mare și pentru francizele în educație. Modelul de business al Logiscool vizează desfășurarea cursurilor atât în centrele educaționale, cât și de la distanță, prin platforma proprie de învățare online, optimizată să acopere toată țara.
Deschiderea unei școli Logiscool în sistem de franciză presupune o investiție cuprinsă între 4.950 și 15.000 de euro (pentru franciză), în funcție de mărimea teritoriului acoperit, la care se adaugă costurile de amenajare și deschidere a centrului educațional, cuprinse între 10.000 și 25.000 de euro. Din informațiile companiei reiese că o astfel de investiție poate fi recuperată în 12-18 luni. Este clar că oricine poate deschide o școală Logiscool în sistem de franciză, contribuind astfel la alfabetizarea digitală a copiilor din comunitățile din care fac parte și creând un impact real în timp ce își dezvoltă propria afacere.
Un lucru firesc
„Am convingerea că, în plan local, nu lipsesc resursele, ci interconectarea, iar prin toate proiectele de până acum și cele care sunt în derulare, Narada sesizează problemele apărute și implică, pentru soluționarea lor, mediul de business și comunitățile. Cred că accesul real la educația de bună calitate n-ar trebui să fie un privilegiu, ci un lucru firesc“, punctează Andra Munteanu.
Antreprenoarea consideră că vacanța de vară – cea mai lungă din Europa – este o perioadă critică pentru educația remedială. Și în acest context, Narada pregătește pentru perioada verii un proiect de digitalizare integrală a materiei pentru clasele 0-8, platforma fiind pusă gratuit la dispoziția elevilor și profesorilor. Iar ținta este ca, pe parcursul acestei veri, 100.000 de elevi să aibă acces la educația remedială.
Potrivit statisticilor internaționale, doar patru ore de învățare pe săptămână sunt suficiente pentru recuperarea cunoștințelor pierdute pentru copiii care au urmat cursurile online și cei care au frecventat școala discontinuu sau deloc.
În momentul de față, România alocă învățământului cel mai mic buget din Uniunea Europeană, iar analfabetismul funcțional, cotat deja la 42%, riscă să se majoreze cu încă 10 procente.
„Credem că, pe parcursul ultimilor ani, au ieșit la suprafață cele mai importante instrumente prin care sistemul educațional poate evolua: primul este crearea unei țesături de businessuri locale mici și mijlocii, care să funcționeze ca o soluție de tip plan B pentru școli. Cel de-al doilea este, cu siguranță, continuarea eforturilor de digitalizare a actului educațional și nicidecum oprirea procesului odată cu domolirea pandemiei“, mai spune Andra Munteanu.
Că sistemul educațional de stat din România nu se află la standarde europene o demonstrează și segmentul de învățământ privat, care s-a dezvoltat mult în ultimii zece ani. Un studiu dat publicității de Frames, cu câteva luni înainte de declanșarea pandemiei în România, arată că afacerile din învățământul preuniversitar privat au crescut de aproape trei ori în ultimul deceniu, fiind estimate la nivelul de aproximativ 200 de milioane de lei (42 de milioane de euro) în 2019.