Efecte perverse: cum distorsionează programele guvernamentale economia

Alexandra Pele 24/03/2017 | 12:41 Companii
Efecte perverse: cum distorsionează programele guvernamentale economia

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Orice intervenție a statului în economie creează distorsiuni. În România, lista lor e lungă, iar costurile, de multe ori, mascate.

Economistul austriac Friedrich Hayek, unul dintre promotorii pieței libere, spunea că, atunci când statul planifică prea mult, oamenii nu mai pot planifica nimic. „Cu alte cuvinte, nu este ușor să proiec­tezi sau să iei măsuri pe care nu le studi­ezi profund sau despre care nu știi din experiență că duc la rezultate bune“, nuanța Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, într-o sală plină de antreprenori nemulțumiți de deciziile luate sau anunțate de Guvern.

Subiectul discuțiilor era stimulul fiscal uriaș din ultimii ani, care s-a dovedit prin­cipalul pilon al exploziei consumului – sin­gurul motor real al creșterii econo­mice. Statul are la dispoziție un arsenal imens de instrumente la care poate apela pentru a spijini mediul de afaceri, însă multe dintre schemele la care a apelat au șubrezit funcționarea pieței. Unele poli­tici publice s-au bătut cap în cap. Altele au creat disensiuni, iar altele au costuri ascunse.

AJUTOARELE DE STAT. În teorie, inter­venția statului în economie este justi­fi­cată atunci când există un așa-numit „eșec al pieței“, explică economistul Bogdan Glăvan. Spre exemplu, dacă o afacere mică nu se poate finanța printr-un credit bancar sau prin piața de capital, atunci statul poate alege să acopere acel vid. În România, există astfel de scheme, dar și instrumente cu o miză ceva mai mare, în cazul cărora sprijinul bănesc al statului este de ordinul zecilor sau chiar al sute­lor de milioane de euro.

„Ajutoarele de stat distorsionează pia­ța. Ele falsifică orice calcul economic fiindcă antreprenorii nu mai țin seama de costul capitalului. Acesta este gratis, ne­ram­bursabil“, punctează Glăvan. Valoa­rea ajutoarelor de stat aprobate în ulti­mul deceniu se ridică la circa 820 de mili­oane de euro și reprezintă un sfert din valoarea totală a investițiilor realizate de cele peste 90 de companii care au beneficiat de ele.

O altă problemă care s-a profilat relativ repede, pe lângă cea legată de faptul că firmele beneficiare au avut un avantaj în fața concurenților din piață, este cea a companiilor cu capital autohton, care au fost mai puțin abile în accesarea acestor ajutoare decât cele străine. Doar 20% dintre companiile care s-au calificat în ultimii zece ani pentru ajutoare de stat au capital românesc sau mixt. Anul trecut, una dintre companiile românești care au ratat la mustață ajutorul de stat a fost Bitdefender.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.